Bucovina Forestiera最新文献

{"title":"Despre Eurocoduri și posibilitatea implementării lor la proiectarea barajelor pentru corectarea torenților","authors":"Ioan Ciornei","doi":"10.4316/bf.2021.020","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.020","url":null,"abstract":"Lucrarea de față își propune să prezinte Eurocodurile, ca parte a activității de standardizare in domeniul construcțiilor,  la nivel european,  să sintetizeze principiile acestora și sa analizeze, constatând demersurile făcute de către alte tari,  posibilitățile de aplicare la dimensionarea barajelor pentru corectare torenților. \u0000In tarile europene cu tradiție in domeniul activității de corectarea a torenților exista preocupări pentru adaptarea standardelor existent la principiile Eurocodurilor. Aceste preocupari intampina dificultati de rezolvare din cauza unor actiuni / solicitari care nu sunt integrate in Eurocoduri datorită caracterului special al lucrarilor de corectarea atorentilor.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"24 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"79147176","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Academicianul Victor Giurgiu și contribuția sa la dezvoltarea învățământului universitar silvic din Bucovina","authors":"S. Horodnic, C. Roibu","doi":"10.4316/bf.2021.023","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.023","url":null,"abstract":"Profesorul universitar Victor Giurgiu, cu o remarcabilă şi prolifică activitate prin ştiinţă şi pentru știință, a fost unul din cei mai aprigi promotori și susținători ai calității actului didactic și ai cercetării științifice autentice. La începutul anilor ’90, academicianul Victor Giurgiu a contribuit definitoriu la crearea şi dezvoltarea şcolii silvice superioare în proaspăt înfiinţata universitate suceveană. \u0000Sunt subliniate cele mai reprezentative contribuţii ale domnului academician Victor Giurgiu, în măsură să contureze personalitatea sa ştiinţifică şi academică, însoţite de prezentarea câtorva repere biografice. \u0000Lucrarea este un omagiu încărcat de recunoştinţă al întregului colectiv al Facultăţii de Silvicultură din Suceava a cărei evoluţie a fost puternic marcată de activitatea distinsului magistru.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"45 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"79182630","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Fragmentarea și conectivitatea la nivelul peisajelor din ecoregiunea Munților Carpați - sinteză","authors":"Mihai Mustățea","doi":"10.4316/bf.2021.015","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.015","url":null,"abstract":"Fragmentarea și conectivitatea utilizării terenurilor influențează interacțiunile dintre oameni, flora și fauna din cadrul peisajelor montane localizate în zone puternic antropizate, precum este cazul Europei. Munții Carpați reprezintă o ecoregiune extrem de sensibilă la schimbări, deoarece include atât zone dominate de oameni în care se desfășoară activități economice, cât și ecosisteme naturale cu valoare ridicată de conservare și biodiversitate bogată. Scopul lucrării de față a fost reprezentat de realizarea unei sinteze a literaturii științifice legate de fragmentarea și conectivitatea peisajelor montane carpatice. Din punct de vedere metodologic, au fost realizate interogări în baza de date internațională ISI Web of Knowledge, iar termenii de căutare utilizați au fost „Munții Carpați”, „fragmentare” și „conectivitate”. Rezultatele au relevat prezența unui număr de 70 de studii, majoritatea fiind destinate evaluării conectivității habitelor mamiferelor protejate prin intermediul metodei costului minim, teoriei grafurilor și metricilor peisagistice. Importanța rezultatelor constă în conturarea unei imagini de ansamblu asupra cele mai sensibile probleme de mediu cu care se confruntă zonele montane caracterizate de prezența unei biodiversități bogate, respectiv a evidențierii celor mai utile metode cantitative destinate modelării modificărilor la care sunt supuse ecosistemele montane, ca urmare a presiunii umane.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"92 2","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"72632804","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Un profesor bun reușește să explice și să se facă înțeles. Un profesor extraordinar reușește să inspire!","authors":"C. Palaghianu","doi":"10.4316/bf.2021.021","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.021","url":null,"abstract":"În 25 iunie 2021, Facultatea de Silvicultură a sărbătorit un astfel de profesor extraordinar. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava i-a acordat titlul de PROFESOR EMERITUS domnului Profesor universitar doctor inginer Radu Leontie Cenușă.Motivarea acestei distincții este fondată pe mai multe fapte:(i) rolul de creator de școală forestieră pe care Profesorul l-a avut. Și aici mă refer nu doar la rolul pe care l-a avut alături de domnul Radu Ichim, Nicolae Geambașu sau Ion Barbu în susținerea ideii de reînființare a Facultății de Silvicultură în Bucovina ci și la rolul în consolidarea colectivului și instruirea promoțiilor de silvicultori în spiritul respectului față de pădure;(ii) generoasa carieră didactică și științifică a domniei sale, activitatea sa de cercetare cuprinzând un număr impresionant de proiecte, cărți, articole sau comunicări recunoscute și apreciate de comunitatea științifică forestieră.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"2 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"85590630","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Specialistul silvic Zeno Oarcea: ”Am văzut tinerețea fără bătrânețe”","authors":"Marian Drăgoi, Laurențiu Ciornei","doi":"10.4316/bf.2021.019","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.019","url":null,"abstract":"A terminat Facultatea de Silvicultură ca șef de promoție, fiind unul dintre cei mai valoroși amenajiști ai generației sale. În 1964, cu ocazia unor amenajări din Masivul Retezat a reușit să extindă, prin amenajament, suprafața Parcului Național, de la 14.000 la peste 30.000 de hectare. Nu a reușit însă mai multe, deoarece autoritățile comuniste nu au dorit ca parcurile naționale să fie și administrate. Nu s-a lăsat și l-a contactat inclusiv pe Nicolae Ceaușescu care inițial i-a dat ”undă verde”, dar demersul a fost blocat de un activist din cadrul Direcției Păduri din minister. Între 1973 și 1978 a realizat întreaga structură de organizare și administrare a întregii rețele de parcuri naționale, cele 13 care sunt și astăzi : Buila-Vânturarița, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Nerei-Beușnița, Cozia, Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Munții Măcinului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Retezat, Semenic-Cheile Carașului. Toate eforturile depuse de silvicultorul Zeno Oarcea au fost desăvârșite în 2003, iar pentru stăruința sa este considerat Pionierul parcurilor naționale din România.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"75 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-30","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"86099382","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Surprinzătoarea simplitate a tratamentelor adecvate stejăretelor pure și amestecurilor cu stejar","authors":"Valeriu-Norocel Nicolescu, M. Ghinescu, Gheorghe Mihăilescu","doi":"10.4316/bf.2021.018","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.018","url":null,"abstract":"În contextul prezent, al silviculturii participative și multifuncționale, regenerarea naturală a stejarului pedunculat (Quercus robur L.), în arborete pure sau amestecate, constituie o problemă majoră a silviculturii europene. În țări ca Franța, Croația, Marea Britanie, unde stejarul pedunculat fructifică relativ frecvent (de la 2-3 ani la 5-6 ani, rareori 8-10 ani), specia se regenerează sub masiv, dominant prin tăieri succesive, cu o perioadă generală de regenerare scurtă (maximum 4-5 ani), caracteristică speciilor de lumină. În România, specia a fost regenerată în trecut tot cu tăieri succesive, considerate însă necorespunzătoare ecologiei stejarului pedunculat prin favorizarea speciilor de amestec, mai rezistente la umbră. În consecință, s-a trecut, mai ales după anul 1948, la regenerarea sa prin tăieri în ochiuri, cu o perioada de regenerare a ochiurilor de 2-4 ani, respectiv de 10-15 ani la nivel de arboret. În condițiile stejăretelor pure sau amestecate, aplicarea tratamentului nu trebuie însă sa urmărească respectarea perfectă a tehnicii teoretice a tratamentului tăierilor în ochiuri, ci trebuie corelată cu instalarea, creșterea și dezvoltarea regenerării naturale, care adesea este neuniformă și neregulată. De aceea, în opinia autorilor, tratamentul recomandat pentru regenerarea stejarului pedunculat ar trebui să fie o combinație între tăierile în ochiuri și cele succesive, care să urmărească și limitarea vătămărilor de exploatare.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"9 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"80134749","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Identificarea factorilor dăunători care afectează culturile forestiere – principii generale și un studiu de caz","authors":"N. Olenici","doi":"10.4316/bf.2021.017","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.017","url":null,"abstract":"Culturile forestiere din solarii, pepiniere, plantații etc. sunt afectate frecvent de numeroși factori dăunători și prevenirea sau limitarea pagubelor cauzate de acești factori necesită o diagnosticare corectă și rapidă a lor. Diagnosticarea corectă este însă un proces complicat și în literatura noastră de specialitate nu sunt prezentate informații cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze, astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect într-un timp cât mai scurt. În lucrarea de față sunt prezentați pașii unei abordări sistematice, meniți să faciliteze acest proces: obținerea imaginii de ansamblu sau înțelegerea contextului, analizarea unor eșantioane reprezentative prelevate din cultura afectată, analizarea în dataliu a organelor vătămate; analizarea și sinteza informațiilor obținute, respectiv stabilirea diagnosticului. Principiile generale sunt susținute de numeroase exemple din experiența autorului sau din literatura de specialitate. Pentru ilustrarea modului de aplicare a abordării sistematice în diagnosticarea dezechilibrelor fiziologice, a bolilor sau a vătămărilor cauzate de diverși factori, se prezintă - ca studiu de caz – felul în care s-a procedat pentru stabilirea cauzei nerăsăririi plantulelor de molid într-o cultură efectuată în solar. Aplicând, la acest caz concret, principiile menționate, s-au cules informații pe baza cărora au fost invalidate patru dintre ipotezele formulate în vederea explicării fenomenului menționat (semințele semănate au fost de calitate necorespunzătoare; germinarea semințelor nu s-a produs din cauza deficitului sau excesului de apă; plantulele nu au răsărit fiind afectate de frigul survenit după semănare; plantulele nu au răsărit din cauza vătămării lor în sol de către diverse organisme). Toate informațiile culese s-au coroborat în sensul validării celei de a cincea ipoteze, respectiv moartea semințelor aflate în procesul de germinare ca urmare a efectului toxic al substanței folosite pentru dezinfectarea patului germinativ (Basamid, care are ca substanță activă dazomet). Acesta este un exemplu elocvent pentru importanța pe care o are cunoașterea contextului în care s-a produs fenomenul studiat. Fără informațiile obținute în această fază a investigațiilor, un diagnostic corect și relativ rapid nu ar fi fost posibil.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"2 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-28","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"86838251","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Model statistic regional pentru estimarea diametrului de bază al molidului în funcție de diametrul cioatei la înălțimea de referință de 30 cm","authors":"I. Popa, Andrei Popa, Arnold Horvath, Istrate Ștețco, Attila Korpos","doi":"10.4316/bf.2021.016","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.016","url":null,"abstract":"În practica silvică adeseori se impune estimarea diametrului de bază și a volumului arborilor pornind de la diametrul cioatei rămase după extragere. Elaborarea de tabele dendrometrice locale privind derivarea diametrului de bază funcție de diametrul cioatei reprezintă o necesitate pentru administrația silvică. În prezentul studiu s-a calibrat un model regresiv local, de tip parabolic cu modelarea varianței reziduale, pentru obținerea diametrului de bază la molid funcție de diametrul cioate cu înălțimea de 30 cm,  reprezentativ pentru fondul forestier administrat de Ocolul silvic de regim Gheorgheni. Setul de date utilizat pentru estimarea parametrilor modelului statistic este format din 4050 de arbori din 111 arborete, cu caracteristici biometrice variate. Modelul statistic propus și volumele unitare diferențiate pe clase de producție permite o evaluarea mai corectă a pagubelor provenite din tăieri ilegale, având o fiabilitate ridicată în condițiile fondului forestier administrat de OSR Gheorgheni.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"283 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-18","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"76298825","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România","authors":"N. Olenici, Anca-Ionela Semeniuc Fecioru","doi":"10.4316/bf.2021.013","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.013","url":null,"abstract":"Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"8 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-15","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"80852773","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Analiza comparativă a modalităților de valorificare a lemnului la nivelul B.E. Tomnatic","authors":"Andrei Popa, Cosmin Cuciurean","doi":"10.4316/bf.2021.014","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.014","url":null,"abstract":"Studiul oferă o analiză comparativă a modalităților de valorificare a lemnului din perioada 2018-2019, la nivelul B.E Tomnatic. Comercializarea masei lemnoase provenite din fondul forestier proprietate publică se poate realiza atât ca lemn pe picior, cât și ca lemn fasonat la drum auto. Studiul oferă o imagine asupra modalităților de valorificare a masei lemnoase, prin care se identifică cea mai eficientă modalitate din punct de vedere economic, de valorificare a lemnului, ținând cont de caracteristicile partizilor (tipul de produs, distanța de colectare, volum). Analiza s-a realizat pentru un volum de 49.684 m3, respectiv 120 de partizi. În raport cu modalitatea de valorificare, 65 de partizi (20.623 m3) au fost valorificate prin vânzarea lemnului pe picior, iar 55 de partizi (29,061 m3) prin vânzarea lemnului fasonat la drum auto. Analiza comparativă a celor două modalități de valorificare s-a realizat prin intermediul coeficienților de creștere a prețului. În cazul produselor accidentale I rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul APV este mai scăzută în cazul valorificării lemnului fasonat la drum auto (23%) comparativ cu lemnul valorificat pe picior (28%). Rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul APV, în cazul produselor secundare și accidentale II, este semnificativ mai mare în cazul valorificării lemnului fasonat la drum auto (76%, respectiv 93%) față de lemnul vândut pe picior (16%, respectiv 11%). În cazul produselor principale nu a fost posibilă o comparație a eficienței celor două modalități de valorificare a lemnului, deoarece aceste produse s-au valorificat preponderent ca lemn pe picior, dar rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul de APV a fost de 58%.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"29 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-11-11","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"86246706","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}