{"title":"Specialistul silvic Zeno Oarcea: ”Am văzut tinerețea fără bătrânețe”","authors":"Marian Drăgoi, Laurențiu Ciornei","doi":"10.4316/bf.2021.019","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"A terminat Facultatea de Silvicultură ca șef de promoție, fiind unul dintre cei mai valoroși amenajiști ai generației sale. În 1964, cu ocazia unor amenajări din Masivul Retezat a reușit să extindă, prin amenajament, suprafața Parcului Național, de la 14.000 la peste 30.000 de hectare. Nu a reușit însă mai multe, deoarece autoritățile comuniste nu au dorit ca parcurile naționale să fie și administrate. Nu s-a lăsat și l-a contactat inclusiv pe Nicolae Ceaușescu care inițial i-a dat ”undă verde”, dar demersul a fost blocat de un activist din cadrul Direcției Păduri din minister. Între 1973 și 1978 a realizat întreaga structură de organizare și administrare a întregii rețele de parcuri naționale, cele 13 care sunt și astăzi : Buila-Vânturarița, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Nerei-Beușnița, Cozia, Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Munții Măcinului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Retezat, Semenic-Cheile Carașului. Toate eforturile depuse de silvicultorul Zeno Oarcea au fost desăvârșite în 2003, iar pentru stăruința sa este considerat Pionierul parcurilor naționale din România.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"75 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2021-12-30","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Bucovina Forestiera","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.019","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
Abstract
A terminat Facultatea de Silvicultură ca șef de promoție, fiind unul dintre cei mai valoroși amenajiști ai generației sale. În 1964, cu ocazia unor amenajări din Masivul Retezat a reușit să extindă, prin amenajament, suprafața Parcului Național, de la 14.000 la peste 30.000 de hectare. Nu a reușit însă mai multe, deoarece autoritățile comuniste nu au dorit ca parcurile naționale să fie și administrate. Nu s-a lăsat și l-a contactat inclusiv pe Nicolae Ceaușescu care inițial i-a dat ”undă verde”, dar demersul a fost blocat de un activist din cadrul Direcției Păduri din minister. Între 1973 și 1978 a realizat întreaga structură de organizare și administrare a întregii rețele de parcuri naționale, cele 13 care sunt și astăzi : Buila-Vânturarița, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Nerei-Beușnița, Cozia, Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Munții Măcinului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Retezat, Semenic-Cheile Carașului. Toate eforturile depuse de silvicultorul Zeno Oarcea au fost desăvârșite în 2003, iar pentru stăruința sa este considerat Pionierul parcurilor naționale din România.