Bucovina Forestiera最新文献

{"title":"Ultima întâlnire din cadrul proiectului EFFECT a avut loc în perioada 24-26 mai 2023 la Sighișoara","authors":"Medeea Halici, Cerasela Teodorescu","doi":"10.4316/bf.2023.006","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2023.006","url":null,"abstract":"Ultima întâlnire din cadrul proiectului EFFECT a avut loc la Sighișoara în perioada 24-26 mai 2023. În cadrul manifestării în format hibrid au fost dezbătute subiecte de actualitate referitoare la analiza și dezvoltarea unor contracte care să contribuie la creșterea performanței mediului în special la nivelul sectorului agricol. Acest eveniment științific a reunit un număr de 20 de specialiști, cercetători, cadre universitare și studenți doctoranzi din domeniul agriculturii, economiei și silviculturii de la: Kiel University, University of Tartu, Óbuda University, Technische Universität München și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Evenimentul a inclus sesiuni de comunicări științifice, prezentări ale rezultatelor din cadrul proiectului, workshop și activități de teren.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"3 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2023-08-24","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"135472095","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Avem strategii, ne mai trebuie strategi","authors":"Tudor Artenie, Marian Drăgoi","doi":"10.4316/bf.2022.014","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.014","url":null,"abstract":"Acest editorial încearcă să evidențieze câteva neajunsuri ale modului tradițional de elaborare a strategiilor sectoriale în România și în Uniunea Europeană. Primul păcat constă în utilizarea unor termeni vagi în conturarea unor scopuri vagi. Strategia europeană privind biodiversitatea este un bun exemplu, întrucât un întreg capitol, tradus în limba română, face aluzie la un citat amuzant și celebru dintr-o comedie, combinat cu celebrul avertisment \"Huston, avem o problemă\". \u0000Al doilea exemplu, Strategia Națională a Energiei, este prezentat mai detaliat: cum a fost modificat obiectivul inițial pentru a produce mai multă energie verde, cu orice preț, transformând astfel România dintr-un exportator net într-un importator net. Mai mult, toate calculele fuseseră făcute de un expert străin, agreat de Comisia Europeană, fără a oferi posibilitatea de a face mai multe simulări, pe diferite scenarii. Softul a fost complet inutil, deoarece nici măcar un MW nu poate fi adăugat sau diminuat în sistemul energetic. \u0000Important pentru cititori, în special pentru cei străini, este procesul legal de elaborare a oricărei strategii sectoriale: procesul trebuie inițiat de ministerul de resort, apoi aprobat printr-o Hotărâre de Guvern, care poate fi sau nu aprobat ulterior printr-o lege specifică. Fără a fi susținută de un jos, strategia emisă de acest guvern poate fi modificată de următorul guvern și așa mai departe.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"93 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"84240762","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Caracterizarea unor atribute structurale și a mediului concurențial în sectorul forestier din România","authors":"Cristian Panaite, L. Bouriaud, L. Nichiforel, Cosmin Coșofreț, Marian Socoliuc","doi":"10.4316/bf.2022.018","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.018","url":null,"abstract":"Structura sectorului forestier ca parte a economiei naționale în care are loc producția și comercializarea produselor lemnoase ale pădurii oferă informații importante pentru formularea unor strategii de gestionare durabilă a resursei forestiere, dar și de formulare a unor politici publice de stimulare a folosirii resursei lemnoase în produse de lemn de lungă durată, de asigurarea sustenabilă a resursei pentru producerea de energie verde și pentru utilizarea multi-ciclică a lemnului, așa cum este prevăzut și în strategia forestieră națională. Prezentul studiu își propune să contribuie la clarificarea unor aspecte privind atributele structurale ale cererii de masă lemnoasă pentru utilizare industrială, având ca obiective: \u00001) analiza caracteristicilor structurale ale sectorului forestier și a importanței sale în economia românească; \u00002) evaluarea interdependențelor existente între diferitele segmente ale sectorului; \u00003) analiza mediului concurențial. \u0000Caracterizarea structurală a sectorului forestier se bazează pe informațiile standardizate culese la nivelul țării de Institutul Național de Statistică. Operatorul de bază îl constituie codul CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) pe baza căruia, fiecare firmă înregistrată în România operează activități dintr-un anumit domeniu economic. CAEN (Rev.1, Rev.2)[1] reprezintă un acronim utilizat în clasificarea statistică națională a activităților economice din România CAEN Rev. 2 reprezintă varianta revizuită a CAEN Rev 1, fiind realizată în concordanță cu versiunea europeană (NACE Rev. 2, elaborată de EUROSTAT), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Versiunea revizuită a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Toate documentele privind înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 2.  \u0000Pentru a răspunde primului obiectiv al studiului, baza de date statistice referitoare la agenții economici din sectorul forestier a fost interpretată în funcție de alte informații referitoare la forța de muncă totală ocupată în industria prelucrătoare, contribuția sectorului la PIB, contribuția sectorului în exportul României și alți indicatori socio-demografici și de resursă forestieră existenți la nivel de județe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare \u0000Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv al studiului s-a cercetat econometric conexiunea dintre Exploatarea forestieră și industriile de prelucrare a lemnului, care au fost analizate în dinamică, în perioada 2015 - 2019. Modelul pornește de la evaluarea eficienței exploatării lemnului în comparație cu eficiența înregistrată în industriile prelucrătoare de tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea de furnire și panouri de lemn sau fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării.   \u0000Pentru cel de-al treilea obiectiv- analiza mediului concurențial al sectorului forestier din Romania am utilizat mai mulți indicatori sectoriali (Consiliul Concurenței, 2012:6","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"29 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"79314741","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Testarea unei metodologii suport pentru adoptarea deciziilor privind alegerea unei metode de evaluare a serviciilor ecosistemice forestiere dintr-un parc natural","authors":"E. Baciu","doi":"10.4316/bf.2022.016","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.016","url":null,"abstract":"Lucrarea prezintă o propunere de metododologie de evaluare a valorii totale a serviciilor oferite de un ecosistem forestier dintr-un parc natural, elaborată prin aplicarea unor metode diverse de cercetare și evaluare, respectiv: desk research, brainstorming și analiza multicriterială. Pentru realizarea cercetării au fost selectate cinci metode de evaluare a valorii serviciilor oferite de ecosisteme: Metoda prețurilor umbră, Metoda funcției productive, Metoda prețurilor hedoniste, Metoda costurilor de călătorie și Metoda stabilirii preferinţelor. Ulterior, a fost organizată o sesiune de ”brainstorming” la care au participat 13 specialiști și cercetători în silvicultură, ccare au enunțat propriile idei referitoare la caracteristicile pe care ar trebui să le îndeplinească metodele de evaluare a serviciilor ecosistemice furnizate de Parcul Natural Bucegi. Au fost reținute 8 idei/criterii referitoare la caracteristicile pe care ar trebui să le îndeplinească metodele: Să permită cuantificarea Valorii Economice Totale a serviciilor ecosistemice prin metode monetare și non-monetare; Să fie specifice serviciilor ecosistemice evaluate; Să se bazeze pe seturi de date disponibile/existente; Să fie realizată cu consultarea factorilor interesaţi, să raspundă cerințelor/nevoilor autorităților centrale/locale și altor factori interesați, să furnizeze informații pentru luarea unor decizii privind buna funcționare a parcului în contextul schimbărilor climatice; Să aibă grad de obiectivitate ridicat; Să fie uşor/ieftin de aplicat; Să fie replicabile; Durata de elaborare/testare să fie rezonabilă.\u0000În urma aplicării analizei multicriteriale, a rezultat că cele mai importante două criterii care trebuie avute în vedere sunt: Să fie realizată cu consultarea factorilor interesaţi, să raspundă cerințelor/nevoilor autorităților centrale/locale și altor factori interesați, să furnizeze informații pentru luarea unor decizii privind buna funcționare a parcului în contextul schimbărilor climatice, și Să fie specifică serviciilor ecosistemice evaluate. Prelucările ulterioare de date au evidențiat că Metoda 5 – Stabilirea preferințelor, este cea mai adecvată să fie aplicată pentru evaluarea serviciilor oferite de ecosistemele forestiere în Parcul Natural Bucegi.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"54 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"73683029","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"SAFEClim - Evaluarea integrată a evoluției ofertei de servicii ecosistemice ale pădurilor României sub influența schimbărilor climatice","authors":"Cosmin Coșofreț, Olivier Bouriaud","doi":"10.4316/bf.2022.023","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.023","url":null,"abstract":"Pentru păduri, schimbările climatice implică modificarea condițiilor de creștere și a multor parametri de mediu care vor influența distribuția spațială a arborilor. Gestionarea pădurilor va trebui să aibă mai multe informații disponibile pentru a face față noilor provocări. Alegerea speciilor cele mai potrivite condițiilor de mediu viitoare este un element central al managementului pădurilor în condițiile schimbărilor climatice. \u0000Se pune tot mai mult accent pe avantajul amestecurilor de specii de arbori de a crește rezistența pădurilor și de a asigura continuitatea serviciilor ecosistemice, cu condiția să fie găsite speciile potrivite. Din punct de vedere științific, aceste întrebări fac necesară evaluarea interacțiunilor dintre specii, deoarece răspunsul unui copac la un anumit nivel de stres climatic este influențat de interacțiunile dintre speciile prezente local (cu care concurează pentru lumină, nutrienți și apă). ). \u0000Primul obiectiv vizează în special trăsăturile alometrice ale speciilor. Măsurătorile vor permite cuantificarea variabilității spațiale în alometria arborilor pe o colecție de parcele și specii reprezentative. \u0000Al doilea obiectiv evaluează cantitativ impactul schimbărilor climatice asupra structurii, compoziției și productivității pădurilor din România. Caracteristicile deosebite ale pădurilor românești, precum stocurile mari realizate, amestecurile mari și funcționarea aproape naturală, aduc o valoare sporită comunității științifice. \u0000Al treilea obiectiv evaluează impactul managementului asupra serviciilor ecosistemice forestiere și potențialul pentru păduri adaptabile la climă și rezistente. Modelele de peisaj vor fi implementate pentru a testa scenarii de management și pentru a evalua cantitativ impactul acestora asupra resurselor forestiere și a funcțiilor majore ale ecosistemului. \u0000Acest obiectiv sintetic (O4) este de a formula recomandări relevante pentru politici pentru impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității, stocurilor și aprovizionării ecosistemelor din România. \u0000Proiectul își propune să ofere cunoștințe cantitative despre trăsăturile speciilor pentru a evalua schimbările determinate de schimbările climatice din pădurile din România, pentru a proiecta starea lor posibilă într-un orizont de 100 de ani și pentru a evalua opțiunile de management rezistent la climă. Acesta va include interacțiunile dintre specii, în special efectele amestecurilor sub constrângeri în creștere, trăsăturile cheie ale speciilor și caracteristicile de management adaptativ pentru a produce recomandări practice pentru managementul pădurilor în România.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"16 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"74647852","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Vizită de studiu privind utilizarea resurselor forestiere în zona Ilvelor din jud. Bistrița Năsăud","authors":"Dorin Pălie","doi":"10.4316/bf.2022.022","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.022","url":null,"abstract":"Pentru o aprofundare mai bună a noțiunilor studiate în timpul facultății, la începutul lunii noiembrie anul în curs studenții masteranzi anul I de la specializările Managementul activităților din silvicultură și Conservarea biodiversității și managementul ecosistemelor, respectiv studenții din anul III, licență de la specializarea Ecologie și protecția mediului au avut ocazia de a vedea în practică o modalitate de gestionare integrată a resur-selor forestiere. Cu acest prilej gazdele au fost încântate să prezinte studenților principalele domenii de activitate din cadrul grupului de firme MIS, dar și cele mai importante proiecte realizate pe plan local. Obiectivele vizitate de studenți au fost: Pepiniera silvică Silhoasa, Fabrica Silvania Internațional din localitatea Lunca Ilvei, Podul din lemn lamelar și Parcul de argrement din localitatea Sîngeorz Băi, Centrul de cercetare, Inovare, Proiectare și Formare Profesională ,,Silvania” Lunca Ilvei.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"2675 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"89201949","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Durata și costurile aferente elagajului artificial la duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco): studiu de caz în arborete din Ocolul silvic Călimănești","authors":"Gheorghe Mihăilescu, Roxana-Mihaela Tăut, Radu Tampa, Valeriu-Norocel Nicolescu","doi":"10.4316/bf.2022.019","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.019","url":null,"abstract":"Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco), importantă specie nord-americană de rășinoase, este cultivată în Europa începând din anul 1827 și extinsă pe o suprafață importantă (831 mii hectare) datorită (i) creșterii și producției lemnoase ridicate, (ii) toleranței la uscăciunea estivală, precum și (iii) lemnului cu calități superioare și utilizări multiple. \u0000Deoarece elagajul natural al duglasului verde este defectuos/imperfect și lent, chiar și în arborete dese, se impune intervenția cu elagaj artificial, în arboretele destinate producerii de sortimente lemnoase superioare (furnir, mobilă de lemn masiv, cherestea de clasă A). În acest context, lucrarea prezintă rezultatele unui experiment de elagaj artificial la duglasul verde, care a urmărit determinarea duratei elagajului și a costurilor aferente la intervenția pe înălțimi de maximum 2 m (elagaj de penetrare/acces) și peste 2 m (elagaj la înălțime/propriu-zis). S-a lucrat în două arborete cu duglas (unul amestecat, altul pur), în cate două echipe de câte două persoane pentru fiecare arboret. Au fost elagați 104 arbori, din care toți până la înălțimea de 2 m și 28 până la înălțimi de maximum 4,4 m, din care 75% au fost elagați pe minimum 4 m. Durata medie pe metru a elagajului de la 0 la 2 m înălțime a fost cuprinsă, la cele patru echipe de lucru, între 0'46\" și 1'5\", valoare care a crescut la 1'36\" în cazul intervenției la înălțimi peste 2 m. Pe baza acestor valori se poate consideră că durata elagajului artificial al duglasului la înălțimea de 6 m atinge valori de minimum 7,5-8 minute, similară situației din Germania. Dacă se consideră elagajul artificial al 360 arbori de viitor ha-1 (numărul maxim propus în România pentru arboretele de duglas verde) până la 6 m înălțime, rezultă un cost actual al elagajului de 1400 RON ha-1 (284 euro ha-1). Această valoare relativ redusă justifică economic aplicarea elagajului artificial la duglasul verde dacă se urmărește obținerea lemnului de calitate și cu utilizări superioare.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"49 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"84844602","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Despre Taxonomia UE și principiul DNSH - „Do No Significant Harm”","authors":"Ioan Ciornei","doi":"10.4316/bf.2022.020","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.020","url":null,"abstract":"Această lucrare își propune să explice conceptele cheie ale Taxonomiei UE și să ofere informațiile de bază care să permită înțelegerea taxonomiei UE, a relevanței, obiectivelor principale, implicațiilor, a activităților eligibile, a criteriilor de eligibilitate și a perspectivelor de dezvoltare ulterioară.\u0000Taxonomia europeană se va dovedi esențială în contextul \"Green Deal\" al Comisiei, care intenționează să promoveze investiții durabile până în 2030, ca parte a tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. Însoțită de instrumente adecvate de reglementare și de politică economică, taxonomia poate juca un rol major în accelerarea trecerii către activități economice durabile. Deși reglementarea va induce costuri inițiale pe termen scurt, pentru companiile expuse la Directiva privind raportarea nefinanciară - NFRD și pentru participanții de pe piața financiară expuși la Regulamentul privind comunicarea informațiilor în domeniul finanțării durabile (SFDR), se crede că, în cele din urmă, va sprijini în mod eficient tranziția către un nivel mai scăzut de poluare, cu emisii mai reduse de carbon, mobilizând industria financiară\u0000Ca parte a mecanismului / planului său de redresare și de reziliență, Comisia Europeană s-a angajat să finanțeze numai proiecte care nu aduc prejudicii semnificative mediului. De aceea, orice proiect trebuie să respecte principiul DNSH – ”a nu prejudicia in mod semnificativ” (\"Do No Significant Harm\"). Deși pentru unele proiecte se presupune în mod clar că măsura nu va produce un efect dăunător semnificativ în ceea ce privește niciun obiectiv de mediu, trebuie totuși efectuată o evaluare generală DNSH și trebuie să se precizeze pentru fiecare obiectiv de mediu că nu se va produce niciun prejudiciu semnificativ. O astfel de analiza se face in studiile de fezabilitate pentru cele 19 obiective din cadrul proiectului ”Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea, Vrancea,  propus de RNP Romsilva, in cadrul PNRR.\u0000In lucrare se sintetizează pașii ce trebuie făcuți pentru identificarea activităților eligibile pentru taxonomia UE, a activităților cu contribuție esențială la obiectivele de mediu din domeniul climei și pentru analiza DNSD  a celorlalte obiective.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"11 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"87150929","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"A 32-a ediție a școlii de vară European Dendroecological Fieldweek","authors":"Cosmin Cuciurean, Andrei Popa","doi":"10.4316/bf.2022.021","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.021","url":null,"abstract":"În perioada 29.05.2022 – 06.06.2022 a avut loc cea de a 32-a ediție a școlii de vară European Dendroecological Fieldweek, în Heiligenstadt, Germania. Școala de vară a durat o săptămână și a inclus activități didactice: cursuri, seminarii, workshopuri, respectiv lucrări practice și activități de teren. Activitățile teoretice au avut o abordare graduală, începând cu elemente de bază privind formarea lemnului până la dezvoltarea de serii de creștere multi-seculare și reconstrucția variabilității factorilor climatici în trecut. Participanții au avut ocazia să prezinte o lucrare sau o sinteză a activității de cercetare desfășurată în cadrul lucrării de masterat sau doctorat, iar pe de altă parte, au avut ocazia să-și prezinte sintezele creionate pe parcursul zilelor petrecute la Heiligenstadt. Școala de vară repzintă o bună oportunitate de a îmbogăți cunoștințele științifice cu privire la dinamica formării inelului anual, despre modul de standardizare a seriilor de creștere, modul de calcul și interpretare a indicilor de reziliență, modul de calcul și interpretare a nivelului de lumină albastră reflectată (blue intensity), dar și o bună conjunctură de a cunoaște tineri cercetători, de a face schimb de idei, de a construi parteneriate.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"78 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"85749308","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Influența poluării industriale din zona Tarnița asupra relației dintre factorii climatici și creșterea radială a arborilor de rășinoase","authors":"C. Sidor, Cosmin Cuciurean, Radu Vlad, I. Popa","doi":"10.4316/bf.2022.017","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.017","url":null,"abstract":"Creșterea radială a arborilor variază de la un sezon de vegetație la altul, datorită variației factorilor de mediu de la un an la altul. Poluarea aerului poate modifica comportamentul normal al creșterii arborilor atât în ceea ce privește dinamica creșterii, cât și răspunsul la schimbările de mediu. Schimbările climatice și poluarea aerului sunt strâns corelate deși de cele mai multe ori impactul poluării asupra creșterii arborilor și relația dintre climat și creșterea radială a arborilor au fost analizate separat. Acest studiu prezintă rezultatele privind influența poluării industriale asupra relației dintre creșterea arborilor și factorii climatici. Au fost studiate două specii de arbori, molid (Picea abies L.) și brad (Abies alba L.), din zona Tarnița, județul Suceava, zonă intens poluată de activitatea minieră și prelucrarea metalelor neferoase. Suprafețele experimentale au fost amplasate la diferite distanțe față de sursa de poluare pentru a putea surprinde arbori afectați în diferite grade de poluarea industrială locală (intens poluat, moderat poluat și nepoluat). Analiza răspunsului arborilor la variația factorilor climatici a scos în evidență faptul că precipitațiile ridicate din anumite luni pot influența pozitiv creșterile arborilor din zonele poluate. Temperaturile ridicate din sezonul de vegetație pot influența negativ arborii de rășinoase, iar răspunsul este mai puternic în cazul arborilor din zonele afectate de poluare. Perioada în care arborii de rășinoase din zona Tarnița, au răspuns diferit în raport cu gradul de afectare al poluării se suprapune perfect cu perioada în care activitatea minieră din acea zonă se desfășura la un nivel foarte ridicat.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"73 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"74075332","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}