Bucovina Forestiera最新文献

{"title":"Durata și costurile aferente elagajului artificial la duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco): studiu de caz în arborete din Ocolul silvic Călimănești","authors":"Gheorghe Mihăilescu, Roxana-Mihaela Tăut, Radu Tampa, Valeriu-Norocel Nicolescu","doi":"10.4316/bf.2022.019","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.019","url":null,"abstract":"Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco), importantă specie nord-americană de rășinoase, este cultivată în Europa începând din anul 1827 și extinsă pe o suprafață importantă (831 mii hectare) datorită (i) creșterii și producției lemnoase ridicate, (ii) toleranței la uscăciunea estivală, precum și (iii) lemnului cu calități superioare și utilizări multiple. \u0000Deoarece elagajul natural al duglasului verde este defectuos/imperfect și lent, chiar și în arborete dese, se impune intervenția cu elagaj artificial, în arboretele destinate producerii de sortimente lemnoase superioare (furnir, mobilă de lemn masiv, cherestea de clasă A). În acest context, lucrarea prezintă rezultatele unui experiment de elagaj artificial la duglasul verde, care a urmărit determinarea duratei elagajului și a costurilor aferente la intervenția pe înălțimi de maximum 2 m (elagaj de penetrare/acces) și peste 2 m (elagaj la înălțime/propriu-zis). S-a lucrat în două arborete cu duglas (unul amestecat, altul pur), în cate două echipe de câte două persoane pentru fiecare arboret. Au fost elagați 104 arbori, din care toți până la înălțimea de 2 m și 28 până la înălțimi de maximum 4,4 m, din care 75% au fost elagați pe minimum 4 m. Durata medie pe metru a elagajului de la 0 la 2 m înălțime a fost cuprinsă, la cele patru echipe de lucru, între 0'46\" și 1'5\", valoare care a crescut la 1'36\" în cazul intervenției la înălțimi peste 2 m. Pe baza acestor valori se poate consideră că durata elagajului artificial al duglasului la înălțimea de 6 m atinge valori de minimum 7,5-8 minute, similară situației din Germania. Dacă se consideră elagajul artificial al 360 arbori de viitor ha-1 (numărul maxim propus în România pentru arboretele de duglas verde) până la 6 m înălțime, rezultă un cost actual al elagajului de 1400 RON ha-1 (284 euro ha-1). Această valoare relativ redusă justifică economic aplicarea elagajului artificial la duglasul verde dacă se urmărește obținerea lemnului de calitate și cu utilizări superioare.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"49 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"84844602","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Despre Taxonomia UE și principiul DNSH - „Do No Significant Harm”","authors":"Ioan Ciornei","doi":"10.4316/bf.2022.020","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.020","url":null,"abstract":"Această lucrare își propune să explice conceptele cheie ale Taxonomiei UE și să ofere informațiile de bază care să permită înțelegerea taxonomiei UE, a relevanței, obiectivelor principale, implicațiilor, a activităților eligibile, a criteriilor de eligibilitate și a perspectivelor de dezvoltare ulterioară.\u0000Taxonomia europeană se va dovedi esențială în contextul \"Green Deal\" al Comisiei, care intenționează să promoveze investiții durabile până în 2030, ca parte a tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. Însoțită de instrumente adecvate de reglementare și de politică economică, taxonomia poate juca un rol major în accelerarea trecerii către activități economice durabile. Deși reglementarea va induce costuri inițiale pe termen scurt, pentru companiile expuse la Directiva privind raportarea nefinanciară - NFRD și pentru participanții de pe piața financiară expuși la Regulamentul privind comunicarea informațiilor în domeniul finanțării durabile (SFDR), se crede că, în cele din urmă, va sprijini în mod eficient tranziția către un nivel mai scăzut de poluare, cu emisii mai reduse de carbon, mobilizând industria financiară\u0000Ca parte a mecanismului / planului său de redresare și de reziliență, Comisia Europeană s-a angajat să finanțeze numai proiecte care nu aduc prejudicii semnificative mediului. De aceea, orice proiect trebuie să respecte principiul DNSH – ”a nu prejudicia in mod semnificativ” (\"Do No Significant Harm\"). Deși pentru unele proiecte se presupune în mod clar că măsura nu va produce un efect dăunător semnificativ în ceea ce privește niciun obiectiv de mediu, trebuie totuși efectuată o evaluare generală DNSH și trebuie să se precizeze pentru fiecare obiectiv de mediu că nu se va produce niciun prejudiciu semnificativ. O astfel de analiza se face in studiile de fezabilitate pentru cele 19 obiective din cadrul proiectului ”Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea, Vrancea,  propus de RNP Romsilva, in cadrul PNRR.\u0000In lucrare se sintetizează pașii ce trebuie făcuți pentru identificarea activităților eligibile pentru taxonomia UE, a activităților cu contribuție esențială la obiectivele de mediu din domeniul climei și pentru analiza DNSD  a celorlalte obiective.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"11 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"87150929","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"A 32-a ediție a școlii de vară European Dendroecological Fieldweek","authors":"Cosmin Cuciurean, Andrei Popa","doi":"10.4316/bf.2022.021","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.021","url":null,"abstract":"În perioada 29.05.2022 – 06.06.2022 a avut loc cea de a 32-a ediție a școlii de vară European Dendroecological Fieldweek, în Heiligenstadt, Germania. Școala de vară a durat o săptămână și a inclus activități didactice: cursuri, seminarii, workshopuri, respectiv lucrări practice și activități de teren. Activitățile teoretice au avut o abordare graduală, începând cu elemente de bază privind formarea lemnului până la dezvoltarea de serii de creștere multi-seculare și reconstrucția variabilității factorilor climatici în trecut. Participanții au avut ocazia să prezinte o lucrare sau o sinteză a activității de cercetare desfășurată în cadrul lucrării de masterat sau doctorat, iar pe de altă parte, au avut ocazia să-și prezinte sintezele creionate pe parcursul zilelor petrecute la Heiligenstadt. Școala de vară repzintă o bună oportunitate de a îmbogăți cunoștințele științifice cu privire la dinamica formării inelului anual, despre modul de standardizare a seriilor de creștere, modul de calcul și interpretare a indicilor de reziliență, modul de calcul și interpretare a nivelului de lumină albastră reflectată (blue intensity), dar și o bună conjunctură de a cunoaște tineri cercetători, de a face schimb de idei, de a construi parteneriate.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"78 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"85749308","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Influența poluării industriale din zona Tarnița asupra relației dintre factorii climatici și creșterea radială a arborilor de rășinoase","authors":"C. Sidor, Cosmin Cuciurean, Radu Vlad, I. Popa","doi":"10.4316/bf.2022.017","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.017","url":null,"abstract":"Creșterea radială a arborilor variază de la un sezon de vegetație la altul, datorită variației factorilor de mediu de la un an la altul. Poluarea aerului poate modifica comportamentul normal al creșterii arborilor atât în ceea ce privește dinamica creșterii, cât și răspunsul la schimbările de mediu. Schimbările climatice și poluarea aerului sunt strâns corelate deși de cele mai multe ori impactul poluării asupra creșterii arborilor și relația dintre climat și creșterea radială a arborilor au fost analizate separat. Acest studiu prezintă rezultatele privind influența poluării industriale asupra relației dintre creșterea arborilor și factorii climatici. Au fost studiate două specii de arbori, molid (Picea abies L.) și brad (Abies alba L.), din zona Tarnița, județul Suceava, zonă intens poluată de activitatea minieră și prelucrarea metalelor neferoase. Suprafețele experimentale au fost amplasate la diferite distanțe față de sursa de poluare pentru a putea surprinde arbori afectați în diferite grade de poluarea industrială locală (intens poluat, moderat poluat și nepoluat). Analiza răspunsului arborilor la variația factorilor climatici a scos în evidență faptul că precipitațiile ridicate din anumite luni pot influența pozitiv creșterile arborilor din zonele poluate. Temperaturile ridicate din sezonul de vegetație pot influența negativ arborii de rășinoase, iar răspunsul este mai puternic în cazul arborilor din zonele afectate de poluare. Perioada în care arborii de rășinoase din zona Tarnița, au răspuns diferit în raport cu gradul de afectare al poluării se suprapune perfect cu perioada în care activitatea minieră din acea zonă se desfășura la un nivel foarte ridicat.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"73 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"74075332","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Eficacitatea unor pesticide în prevenirea atacului de Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), în condiții de laborator","authors":"N. Olenici","doi":"10.4316/bf.2022.015","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.015","url":null,"abstract":"Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este o specie de gândaci de ambrozie invazivă, care s-a răspândit deja în cea mai mare parte a teritoriului României și care reprezintă un potențial dăunător pentru silvicultură, pomicultură și viticultură. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost identificarea unor pesticide utilizabile în UE și acceptate de FSC, care să fie eficace în prevenirea atacurilor cauzate de această specie. În cadrul unui experiment de laborator, organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și opt repetiții, s-au testat patru insecticide: BactoSpeine DF (54% Bacillus thuringiensis subsp. kurtsaki), Mospilan 20 SG (20% acetamiprid), Konflic (50% extract de Quassia amara + 50% săruri de potasiu din acizi grași) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). S-a studiat mortalitatea cauzată de pesticide, reducerea intensității atacului și efectele subletale (asupra fecunditatății insectelor și a dezvoltării descendenților). Toate pesticidele au fost administrate în concentrație de 1% (excepție făcând doar primul, aplicat în concentrație de 10%) pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de fag (ST), care au fost scufundate timp de două minute în soluțiile preparate și apoi au fost lăsate o oră să se zvânte. Pentru a fi atractive față de insecte, anterior tratării ST au fost ținute timp de 24 ore în soluție apoasă de etanol 48%. ST au fost puse în borcane transparente, fiecare cu câte 20 femele de X. germanus colectate în aceeași zi din teren. Experimentul s-a derulat pe parcursul a 32 zile, timp în care temperatura medie în locul de testare a fost de 24,1° C, umiditatea relativă de 81,6% și lumina de maximum 250 lucși, 15 ore lumină și 9 ore întuneric. Mortalitatea cumulată a insectelor a fost cuprinsă între 10,6% (la martor) și 61,9% (la spinodad), diferențe semnificative înregistrându-se doar între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Intensitatea atacului a variat de la 8,0 ± 1,9 galerii/ST (media ± abaterea standard) (la spinosad), până la 18,7 ± 1,1 galerii/ST (la martor) și diferențe semnificative s-au înregistrat tot numai între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Deoarece unele femele au murit sau au părăsit galeriile după ce au pătruns în lemn, numărul de femele cu descendenți per ST (FDST) a fost puțin mai mic decât intensitatea infestării. Sub toate cele trei aspecte (mortalitate, reducerea intensității infestării și reducerea FDST), cel mai eficace a fost spinosadul (57,4%, 57,2% și respectiv 66,7%), urmat de acetamiprid (46,6%, 53,5%, 60,5%), celelalte două produse având eficacități sub 10-20%. Numărul mediu de descendeți/ST a fost cuprins între 165,1 ± 105, 6 (la acetamiprid) și 265,0 ± 84,5 (la martor), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic la p = 0,05. Fecunditatea femelelor care au supraviețuit interacțiunii cu pesticidele a variat de la 13,1 ± 6,5 descendenți/femelă (la Konflic), până ","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"62 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-10-19","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"90869302","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Contribuții la îmbunătățirea modului de calcul al creșterii indicatoare în contextul schimbărilor climatice – studiu de caz, Ocolul Silvic Bașotă, jud. Botoșani","authors":"Ciprian Ceornea, Cristian Mititelu, Marian Drăgoi","doi":"10.4316/bf.2022.003","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.003","url":null,"abstract":"Modelul lanțurilor Markov a fost aplicat în cazul unei păduri de 340 ha, a cărei posibilitate anuală este de 896 m3. Întrucât pe parcursul a cinci ani s-au recoltat  2843 m3 de produse accidentale, s-a testat utilizarea lanțurilor Markov la corectarea creșterii indicatoare, presupunând că la următoarea reamenajare creșterea indicatoare ar putea fi calculată cu ajutorul unui model structural îmbunătățit, ce ține cont de cuantumul produselor accidentale recoltate pe durata unei clase de vârste. Având o distribuție pe clase de vârstă a produselor accidentale, am simulat pe o perioadă de 240 ani structura pe clase de vârstă, ținând cont exclusiv de probabilitățile de revenire în prima clasă de vârstă a arboretelor din toate clasele de vârstă. Deoarece produsele accidentale nu modifică doar distribuția normală pe clase de vârste ci și suprafața ocupată efectiv de arbori, am propus două modele simplificate de corecție a mediei creșterilor curente folosite la calculul creșterilor indicatoare.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"5 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-30","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"82501021","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Al XV-lea Congres Mondial Forestier, Seul, Republica Coreea, 2-6 mai 2022","authors":"Valeriu-Norocel Nicolescu","doi":"10.4316/bf.2022.009","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.009","url":null,"abstract":"Cea de-al XV-lea Congres Forestier Mondial a avut loc la Seul, Republica Coreea, în perioada 2-6 mai 2022, cu tema „Construind un viitor verde, sănătos și rezistent cu păduri”. La congres au luat parte 15.000 de participanți din 146 de țări, reprezentând organizații internaționale, agenții guvernamentale și publice, sectorul privat, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, organizații comunitare și ale populațiilor indigene.\u0000Congresul a prezentat rolul pădurilor în agenda globală de dezvoltare durabilă de-a lungul a 30 de sesiuni de dialog tematic, organizate pe șase sub-teme, incluzând cuvinte-cheie precum despădurire, degradarea pădurilor, schimbări climatice, conservarea biodiversității, creștere, durabilitate, sănătate umană, informații despre păduri, cooperare.\u0000Principalele rezultate ale congresului includ: Declarația despre Păduri de la Seul, care subliniază rolurile și responsabilitățile pentru asigurarea unui viitor durabil pentru pădurile lumii; un Apel ministerial privind lemnul durabil; un Apel pentru acțiune al tinerilor; propuneri de acțiune în urma celor șase sub-teme ale Congresului.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"122 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"74688534","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Schimbarea nevoii sau nevoia schimbării?","authors":"Marian Drăgoi","doi":"10.4316/bf.2022.001","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.001","url":null,"abstract":"După o paralelă surprinzătoare între „Dezastre în aer”, celebrul serial difuzat de National Geographic, și fado-ul portughez - ambele transmițând un sentiment de durere profundă urmată de speranță, articolul trece la ideea centrală: cadrul legal din țara noastră este la baza oricărei nereguli în ceea ce privește evaluarea, recoltarea și transportul lemnului din păduri către beneficiarii acestuia. finali. Fiind foarte strict, precizând că volumul A trebuie să fie egal cu volumul B (A și B fiind volumul estimat prin APV, respectiv volumul scos efectiv din arboret, prin procesul exploatare) Codul Silvic și-a creat propria capcană: atât timp cât cele două volume trebuie să fie egale, una dintre cele două cantități, sau ambele, sunt modificate pentru a respecta prevederea statuată prin lege.  Oricare ar fi erorile de măsurare a volumului estimat prin APV , aceste erori trebuie să \"dispară\" din documentele oficiale, pentru a respecta legea. Cantitățile ce rezultă din erorile de măsurare sau din cele de evaluare statistică vor pleca totuși din pădure și, din când în când, acest lemn va fi raportat ca fiind tăiere ilegală. Problema de fond este aceea că cele două perechi de valori nu vor fi niciodată perfect egale, pur și simplu pentru că un copac nu poate fi măsurat cu exactitate, nu poate fi tăiat în unități infinitezimale și nu pate fi cântărit. Procesul de agregare a evaluărilor făcute conform normelor tehnice poate fi comparat cu procesul de compensare a erorilor ce apar la orice ridicare topografică: dacă toate erorile de măsurare ar fi compensate în fiecare stație, durata unei simple drumuiri s-ar prelungi foarte mult. Această problemă încă persistă în politica forestieră românească, iar decidenții continuă să fetișizeze controlul, în pofida faptului acesta are efecte contrare celor așteptate: cu cât se controlează mai mult, cu atât mai mulți subiecți vor avea tendința de a modifica scriptic cele două cantități, pentru a se conforma legii.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"266 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"75057713","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Silvicultura și ecologia","authors":"Nicolae Doniță, Radu-Remus Brad","doi":"10.4316/bf.2022.006","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.006","url":null,"abstract":"În lucrare se exemplifică cum în silvicultura științifică europeană, din necesități teoretice și practice, s-au descoperit și folosit, chiar de la început, noțiuni ecologice, uneori cu mult înainte ca acestea să fi fost definite și utilizate în autecologie (relații între organisme și cu mediul lor abiotic), în dem-ecologie (caracteristici cantitative ale populațiilor de arbori și a altor populații forestiere), în sinecologia sistemică (conceperea pădurii ca unitate de viețuitoare și de mediu abiotic).","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"47 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"74915125","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Alien phytophagous insects in forest and urban stands of Ukraine*","authors":"V. Meshkova","doi":"10.4316/bf.2022.004","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.004","url":null,"abstract":"The aim of the research was to present current data on the distribution and development of some alien phytophagous insects in the territory of Ukraine.We considered 19 species of alien phytophagous insects, including 2 species of Coleoptera, 7 Hemiptera (including 4 bug species), 7 Lepidoptera, 2 Hymenoptera, and 1 Diptera. Hyphantria cunea penetrated Ukraine about 70 years ago and sometimes outbreaks in orchards or shelterbelts. Cameraria ohridella and Cydalima perspectalis pose a great threat to Aesculus hippocastanum and Buxus sempervirens, respectively, in urban stands. Parectopa robiniella, Macrosaccus robiniella, Nematus tibialis, and Obolodiplosis robiniae did not attract the attention of researchers until recently, since did not show a noticeable effect on the health condition of Robinia pseudoacacia. Phyllonorycter issikii is not abundant in most parts of Ukraine. Phyllonorycter platani and Corythucha ciliata are not serious pests because their host plant (Platanus sp.) is rather rare in Ukraine. Trichoferus campestris is known long ago but has not yet shown any harmful effects. The threat from sucking insects (aphids and bugs) increases due to their ability to vector tree pathogens. The polyphagous Halyomorpha halys can pose a threat to forest, ornamental and agricultural plants. Leptoglossus occidentalis poses a great danger to the restoration of Scots pine forests because its feeding decreases the seeds’ germination. Corythucha arcuata is found only in two regions but is moving northward and may pose a threat to oak stands. Agrilus planipennis has spread over several years from the eastern border with Russia to the entire Luhansk and partly Kharkiv region, inhabits Fraxinus excelsior and F. pennsylvanica, and can move west.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"44 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"73894193","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}