Bucovina Forestiera最新文献

{"title":"In memoriam - prof. univ. dr. ing. Nicolae Boș","authors":"Ovidiu Iacobescu","doi":"10.4316/bf.2022.011","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.011","url":null,"abstract":"În 2 mai 2022, s-a stins din viață profesorul Nicolae Boș, unul dintre cei mai prolifici profesori de topografie și fotogrammetrie. Profesorul Boș s-a născut în 1928 în comuna Bran. Articolul prezintă întreaga sa carieră și rezumă cea mai importantă contribuție adusă de profesorul Boș la viața academică a diverselor universități în care predase. Teza sa de doctorat s-a ocupat de fotogrammetria aplicată în planificarea amenajării pădurilor și a fost susținută în 1973. Profesorul Bos a jucat și volei și a antrenat timp de 15 ani echipa de volei a Universității din Transilvania. Și-a dezvoltat propria companie privată de topografie și măsurători terestre În 1990, la scurt timp după prăbușirea comunismului. Viața sa academică a durat peste 67 de ani, ceea ce a fost o adevărată performanță.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"35 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"77002240","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"The roles of plant pathogens in old-growth forests","authors":"E. Fodor, Ioan Ovidiu Hâruța","doi":"10.4316/bf.2022.005","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.005","url":null,"abstract":"Old-growth forests are considered a benchmark for naturalness and models to which one compares managed forests, comparison leading to debates around biodiversity and its conservation, structure and dynamics, polarizing conservationists and forest practitioners. Plant pathogens are frequently disregarded as components of forests biodiversity, the common perception referring to this category of organisms as important biotic stressors. However, pathogens building several functional groups (necrotrophic and biotrophic pathogens, endophytic pathogens, sapro-parasitic species, generally on wood), in highly natural forests such as old-growth forests are establishing interaction networks with several other functional groups of organisms such as hyperparasites, consumers, disease facilitators, indirect opportunistic species (such as tree hollow dwellers), saprotrophs or mutualists. Being connected to old trees (rare or missing components of managed forests) or to endangered forest plants, pathogens become indicators of naturalness and biodiversity. The gradient going from saprotrophs, to sapro-pathogens and generalist/specialist pathogens characterizing forest ecosystems is linked at great extent to wood and bark, being connected to nutrient cycling as ecosystem level process. As long as disease is maintained within the baseline mortality of the trees, pathogens play the important role of control factors and contribute directly and indirectly to forest biodiversity. The current disease ecology progresses, the biodiversity integrative studies, and the new holistic approaches shaping modern ecology bring in the focus rare, endemic pathogens as important control factors of plant populations, as components of the plants’ phenotypic niche and of the global biodiversity, as potential providers of services (sources of medicines) and components of the intricate ecological webs. However, the comparisons between old-growth and managed forests biodiversity should be focused on species evenness (high evenness in old-growth forests versus low evenness in managed forests) and not particularly on species richness.  Still, there are pathogens responsible for major biotic disturbances in forests worldwide, the invasive, alien or emerging pathogens threatening both old-growth forests and managed forests.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"2 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"76900082","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"VALOR și creșterea rezilienței sistemelor socio-economice perimetrale ariilor protejate","authors":"Marian Drăgoi, C. Tomescu, Ana-Maria Cozgarea, Constantin Filote","doi":"10.4316/bf.2022.012","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.012","url":null,"abstract":"Articolul se referă la un proiect Erasmus + menit să sporească rezistența sistemelor socio-economice din apropierea ariilor protejate și a siturilor Natura 2000, pe baza agriculturii tradiționale, a rețetelor tradiționale și a cunoștințelor actualizate produse de numeroșii parteneri reuniți în cadrul proiectului. Scopul acestui articol este de a disemina rezultatele preliminare și principalele evenimente organizate în cadrul acestei mari inițiative Erasmus. La VALOR s-au alăturat experți din România, Grecia, Italia, Germania, Spania, Turcia și Cipru. Scopul proiectului este de a dezvolta programe de studii pentru manageri și tehnicieni specializați în agricultura ecologică, în cu sau fără sau fără etichetare sau certificare ecologică. Cursurile vor fi organizate în principal online, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru practicieni. Principala provocare constă în definirea unor standarde profesionale comune tuturor țărilor partenere, iar vizitele de studiu virtuale, descrise în articol, au fost o bună ocazie de a afla ce se poate învăța de la fiecare țară parteneră.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"1 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"91368493","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Regenerarea naturală într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București","authors":"M. Ghinescu, Valeriu-Norocel Nicolescu, Petru-Tudor Stăncioiu","doi":"10.4316/bf.2022.002","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.002","url":null,"abstract":"Lucrarea prezintă cele mai importante caracteristici ale regenerării naturale din sămânță într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București (45°16’45,12” lat. N; 26°06’54,66” long. E, alt. 65 m). Arboretul a fost parcurs cu trei tăieri progresive în anii 2012, 2014 și 2016, iar ochiurile deschise în anul 2012 au fost integral regenerate. Cercetările s-au desfășurat în opt ochiuri, care au inclus câte două transecte pe direcțiile E-V și N-S, fiecare cu câte șase suprafețe de probă de câte 9 m2, situate la o distanță de 10 m între ele. În anul 2017, regenerarea naturală instalată a fost foarte bogată (de la 71.111 la 126.019 puieți la ha) în toate ochiurile, mult peste nivelul considerat „bun” prin normele tehnice în vigoare la vârsta respectivă, de 10-15.000 puieți la ha. Numărul de puieți de stejar pedunculat la hectar a variat de la 15.278 la 45.278. Compoziția arboretului este dominată de teiul argintiu, urmat de stejarul pedunculat și de carpen, iar ponderea stejarului în amestecuri a variat de la 12% la 43%. După cinci sezoane de creștere, diametrul mediu la colet al puieților, la nivel de ochi, a variat de la 9,6 mm la 11,8 mm. Stejarul a prezentat diametre medii la colet de la 7,1 mm la 9,9 mm. Înălțimea puieților, la nivel de ochi, a variat de la 62 la 83 cm, în timp ce la stejar aceasta a fost de 61-93 cm. În general, atât diametrul la colet, cât și înălțimea puieților au crescut de la est la vest și de la nord spre sud. \u0000Întrucât puieții de stejar și din alte specii de bază au atins deja (la doar cinci ani de la începerea tăierilor de regenerare) dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, rezultă că perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"6 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"81961446","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"A VII-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Studențești, pe teme de Silvicultură și Protecția Mediului, 3-4 iunie 2022, Brașov","authors":"Cerasela Acatincăi, Iulia Piticari","doi":"10.4316/bf.2022.010","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.010","url":null,"abstract":"Studenții cu preocupări științifice din domeniile silviculturii și protecției mediului au avut o nouă ocazie de a se întâlni și de a face schimb de idei și experiențe. Astfel, sub coordonarea Facultăților de Silvicultură din Brașov și Suceava a avut loc la Brașov, între 3 și 4 iulie, cea de-a șaptea ediție a Sesiunii naționale de comunicări științifice studențești pe teme de silvicultură și protecția mediului. La această manifestare au participat studenți din șapte centre universitare din țară, sesiunea având loc la baza didactică Sânpetru. Tematica lucrărilor susținute a fost una diversă, incluzând subiecte de silvicultură, dendrometrie, cinegetică, entomologie, exploatare și ecologie. După terminarea prezentărilor, studenții au primit câte o diplomă de participare și cartea „The Plan B for Romania’s Forests and Society”, iar cele mai bune lucrări de la fiecare universitate, au primint din partea sponsorului ASFOR suma de 700 de lei. Cea de a doua zi a sesiunii a fost rezervată excursiei tematice care s-a desfășurat în două locații: la cel mai mare parc de dinozauri din Sud-Estul Europei-Dino Parc Râșnov și la Centrul de vizitare al Parcului Național Piatra Craiului Zărnești.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"8 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"78895045","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Lectio magistralis: Voluntariatul și unicitatea naturii din România","authors":"László Rákosy","doi":"10.4316/bf.2022.008","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.008","url":null,"abstract":"Evenimentul de azi, sentimentele și gândirea noastră sunt, din păcate umbrite și tulburate de atrocitățile războiului din Ucraina. Orice subiect aș alege, acesta ar fi eclipsat de tragicele evenimente din Ucraina. Am ales voluntariatul pentru că are legătură cu evenimentele din Ucraina și unicitatea naturii, pentru că acest subiect mă doare și mă revoltă. \u0000Participarea populației la acțiuni de voluntariat care vizează natura sunt deocamdată firave și izolate. Principala cauză este nivelul de trai scăzut al populației, procentul celor mulțumiți de nivelul lor de viața nedepășind la noi 3%, iar în țările în care voluntariatul este la ordinea zilei, tinde sau depășește 50%. Alt factor hotărâtor este nivelul educațional și cultural. Deocamdată România nu are o societate pregătită pentru voluntariat de mediu. \u0000Și totuși, războiul din Ucraina a relevat o altă latură a voluntariatului. Mii de oameni au sărit să ajute alte sute de mii de oameni alungați de ororile războiului. Empatia omului față de semenii săi este mult mai puternică decât cea față de natură. Empatia față de natură nu face parte din cultura și educația noastră. Recunoștința omului ajutat se manifestă imediat încărcând psihic și energetic conștiința voluntarului. Ajutorul dat naturii se reîntoarce în timp, de cele mai multe ori generațiilor umane viitoare, de unde lipsa sentimentelor imediate de mulțumire. \u0000Educația sau non-educația și modelele de viață direcționează spre obsesiva idee de prosperitate materială, făcând din om un autointitulat ”stăpân al naturii”. \u0000Dar care este menirea noastră, cel puțin a minorității care gândește altfel? Creativitatea cere libertate, nesupunerea la dogme, manifestarea nemulțumirii. Avem datoria să trezim mândria și conștiința individuală, incluzând natura în reperele mândriei naționale. Unicitatea naturii din România ne oferă multe repere pentru o identitate națională. Dar nimeni nu încearcă să trezească mândria națională prin unicitatea naturii din România. \u0000Universitățile deschise, inovative, pot aduce schimbarea. Ancestralul pozitiv din spiritul tinerilor noștri trebuie trezit și călăuzit spre o legătură mai trainică cu natura. Îndepărtați ignoranța, treziți interesul pentru natură.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"55 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"80197698","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Prof. dr. László RÁKOSY, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava","authors":"S. Horodnic","doi":"10.4316/bf.2022.007","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.007","url":null,"abstract":"Acest eseu constă în Laudatio prezentat la festivitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, profesorului László Rákosy, distins reprezentant al Facultății de Biologie și Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Motivația acestui eveniment special a fost recunoașterea a tot ceea ce a făcut pentru susținerea învățământului superior ecologic din Bucovina. Opera sa științifică, care cuprinde un număr impresionant de comunicări, articole, tratate în domeniul entomologiei, ecologiei și protecției naturii, îi conferă profesorului Rákosy un prestigiu deosebit în cercetarea științifică românească și internațională, fiind dovada unei munci tenace, pasionate, neîntrerupte. Prin construcția sa sufletească şi prin educația sa, profesorul László Rákosy a reușit să coaguleze entomologi din țară în cadrul Societății Române de Lepidopterologie și să pună bazele unei puternice echipe de cercetare în entomologie, ecologie și protecția mediului.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"41 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"86371896","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Recenzii","authors":"A. Curtu, Mihai-Alexandru Corjin","doi":"10.4316/bf.2022.013","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2022.013","url":null,"abstract":"\u0000Alexandru Giurcă, Daniel Paul Dima (ed.): The Plan B for Romania’s Forests and Society. Editura Universităţii “Transilvania”, 2022. 194 p. ISBN 978-606-19-1463-0 \u0000Gabriel Dănilă, Gabriel Cheroiu și Nicolae Goicea, - Noțiuni de cinegetică, Editura Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, 2022, 307 p., ISBN 978-973-666-724-4 \u0000","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"47 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-29","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"76654129","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"A cincea ediție a Conferinței Internaționale „Managementul integrat al resurselor de mediu” din 29 octombrie 2021, Suceava, România.","authors":"Cosmin Coșofreț","doi":"10.4316/bf.2021.022","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.022","url":null,"abstract":"A cincea ediție a Conferinței Internaționale „Managementul integrat al resurselor de mediu” a avut loc pe 29 octombrie 2021 în Suceava, România. Cele mai importante sesiuni ale conferinței au fost: (i) Bioeconomia forestieră, (ii) Biodiversitatea pădurilor, silvicultura și starea de sănătate a pădurii , (iii) Ecosisteme forestiere și clima și (iv) Evaluarea, modelarea și managementul pădurilor. Prezentările au fost în conformitate cu preocupările societății despre mediu, păduri și schimbările climatice ce evidențiază faptul că societatea trebuie să accepte iminența transformărilor importante ale mediului înconjurător.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"214 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"74163426","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"ForCrops: Estimarea producției supraterane de biomasă lemnoasă din culturile forestiere cu creşteri rapide, prin scanare laser terestră","authors":"Iulian Dănilă","doi":"10.4316/bf.2021.024","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.024","url":null,"abstract":"ForCrops - Evaluarea directa a productivității de biomasa din culturile forestiere cu ciclul scurt de producţie (SRF) cu scanerul laser terestru (TLS), este un proiect finanțat de  Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) prin programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, subprogramul 1.1. – Resurse umane (Proiect de cercetare postdoctorală). Scopul principal al acestui proiect este de a estima biomasei lemnoase pe părți componente de arbore cu ajutorul tehnologiei TLS în vederea calibrării unor ecuații alometrice în condițiile colinare din NE României. Se urmărește în acest sens dezvoltarea unui protocol de scanare complet pentru aceste culturi, crescând precizia de estimare a biomasei, scăzând efortul și timpul de lucru în teren, cât și oferirea către industriei a unui instrument pragmatic.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"1 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"90046301","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}