Mihai Gabriel Cotos, Ioan Radu, C. Roibu, R. Cenușă
{"title":"Dinamica perturbărilor din rezervația naturală ”Făgetul Secular Humosu” aflată la limita estică a arealului European","authors":"Mihai Gabriel Cotos, Ioan Radu, C. Roibu, R. Cenușă","doi":"10.4316/bf.2019.018","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.018","url":null,"abstract":"Sursa de bază pentru reconstituirea dinamicii perturbărilor dintr-un arboret o reprezintă inelele anuale. Importanța perturbărilor în dinamica unui ecosistem forestier se regăsește la nivelul modificărilor aduse structurii și funcționării acestuia. Poziționarea în timp, durata și amploarea acestor evenimente sunt adesea deduse prin analiza seriilor de creștere. Scopul prezentului studiu a fost de a analiza dinamica perturbărilor dintr-un arboret natural de fag, aflat la limita estică a arealului European a fagului. Realizarea curbei de limită și reconstituirea istoricului perturbărilor au constituit cele două obiective ale studiului. Determinarea perturbărilor s-a realizat prin intermediul curbei de limită. S-a observat existența evenimentelor perturbatoare majore și moderate pe întreaga perioadă analizată, exceptând intervalele 1750-1755 și 1775-1780. A fost pusă în evidență existența a două vârfuri cu evenimente perturbatoare majore resimțite de peste 15 %, respectiv 20% din arbori (1870-1875 și respectiv 1985-1990). Reprezentarea spațială a ratelor de creștere pentru aceste două perioade confirmă formarea unor nuclee de regenerare. Pentru validarea rezultatelor obținute s-a realizat și o distribuție în raport cu vârsta la nivelul diametrului de bază a arborilor cu vârste apropiate de perioadele cu perturbări majore identificate.. Aceasta confirmă evenimentul major resimțit în jurul anului 1875, printr-o perioadă de instalare intensă a regenerării de circa 40 de ani.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"33 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-12-30","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"90043450","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus quercus f. alpina în Munții Călimani (România)","authors":"N. Olenici","doi":"10.4316/bf.2019.017","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.017","url":null,"abstract":"În 2017, mass-media din Anglia și din alte țări au reacționat frenetic la știrea că omizele de Lasiocampa quercus din West Pennine Moors, în Lancashire, au fost lovite de „virusul zombie”. Un fenomen similar a fost observat în august 2018, în Munții Calimani, România pe o suprafață de aproximativ 30 ha. Larvele formei alpine ale subspecii L. quercus quercus au fost găsite în coroana unor exemplare mici de molid (Picea abies) sau pe tufele de jneapăn (Pinus mugo) și - într-o măsură mai mică - pe cele de ienupăr (Juniperus sp .). Unele dintre acestea erau în viață, dar slăbite, majoritatea fiind moarte, atârnate de ace sau de ramuri. Majoritatea larvelor moarte erau încă întregi, dar cu un corp moale, doar unele dintre ele prezentau cuticula sfâsiată. Simptomele prezentate de larve sugerează că au murit în urma unei infecții cu Lasiocapa quercus NPV. Înainte de a muri, larvele au consumat ace de molid și jneapăn, după ce epuizaseră resursele alimentare obișnuite în acel loc, și anume frunzele de Vaccinium spp. Vremea ploioasă din ultimele două luni (iunie și iulie) ar fi putut contribui la răspândirea bolii printre larve. Acesta este primul caz de proliferare în masă a speciei L. quercus observată și raportată în România și, de asemenea, primul caz de epizootie cauzată de baculovirus specific acestei specii din țara noastră.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"22 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-12-30","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"90506524","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Recenzii","authors":"Gabriela Danila, Marian Drăgoi","doi":"10.4316/bf.2017.013","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2017.013","url":null,"abstract":"Dan Lungu, Păsări sălbatice din nordul Carpaților Orientali, Editura ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2020, 282 p., ISBN 978-973-147-377-2. \u0000Paul Mason: Postacapitalismul: Un ghid pentru viitorul nostru „Sfârșitul capitalismului a început”. Ed. Litera 2020, București, 47 p. ISBN 978-606-33-4475-6.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"50 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-12-30","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"86471208","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"In memoriam: Amintiri despre prietenul și colegul dr. ing. Constantin Bândiu (1927-2019), membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice","authors":"Nicolae Doniță","doi":"10.4316/bf.2019.012","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.012","url":null,"abstract":"în curând","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"23 2 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"83415943","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
A. Savin, Iulian Dănilă, D. Avacaritei, M. Duduman, Catalina Rotaru-Buzdugan
{"title":"Studiu privind impactul culturilor de plopi hibrizi asupra proprietăților solului","authors":"A. Savin, Iulian Dănilă, D. Avacaritei, M. Duduman, Catalina Rotaru-Buzdugan","doi":"10.4316/bf.2019.003","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.003","url":null,"abstract":"Culturile intensive de plop hibrid pot aduce un aport major de biomasă în condițiile utilizării raționale a solului. Cealaltă față a monedei o reprezintă exportul de biomasă la final de ciclu de producție, materializat printr-un consum de elemente nutritive din sol și de posibile modificări ale caracteristicilor chimice ale solului. Studiul de față a analizat efectul consumului de nutrienți de către culturile de plop cu ciclu scurt de producție dar și a altor caracterisitici chimice ale solurilor cultivate. Metodologia de lucru a presupus recoltarea probelor de sol din fiecare zona din trei folosințe diferite. Obiectivul inițial a fost cel de recoltare a probelor de sol din: plantații de plopi hibrizi aflate la sfârșitul unui ciclu de producție de 5 ani (cu plopi hibrizi din clonele AF2 şi AF8, înființate în anul 2011 prin plantarea mecanizată a sadelor de 2 m, în schemă de 1,5 x 3 m); dintr-o cultură agricolă (cartof) și dintr-un teren nelucrat. Dat fiind faptul că pe raza de 3 km de locul cercetărilor și în zona Dornești și în cea de la Satu Mare, terenurile agricole sunt în totalitate cultivate, în lipsa unui teren nelucrat, drept martor au fost luate terenuri întreținute ca și pajiști. Ca rezultate ale cercetărilor se poate spune că o plantație nou înființată de plop hibrid induce modificări importante la nivelul proprietăților chimice din sol, care nu înseamnă neapărat o degradare a condițiilor fizico-chimice (pH, Al, Vah %), ci mai degrabă o epuizare a stocului de elemente nutritive din sol (N, P, K) și de cel al unor săruri solubile (CTSS) responsabile de nutriția minerală a plantelor.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"4 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"83385748","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Monitorizarea alunecărilor de teren prin metode ale Geomaticii. Studiu de caz: alunecarea Burdujeni – Suceava","authors":"I. Barnoaiea, Ovidiu Iacobescu","doi":"10.4316/bf.2019.004","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.004","url":null,"abstract":"\u0000\u0000\u0000\u0000\u0000În curând\u0000\u0000\u0000\u0000\u0000","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"13 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"75873254","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, pe teme de Silvicultură şi Protecţia Mediului, ediția a V-a, Șipoțel, Suceava, 24-25 mai 2019","authors":"Andrei Popa","doi":"10.4316/bf.2019.010","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.010","url":null,"abstract":"Cea de-a 5-a ediție a Conferinței Naționale Studențești pe teme de Silvicultură și Protecția Mediului a fost găzduită de Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Aceasta a avut loc în perioada 24-25 mai 2019 la cabana Șipoțel din Suceava. În cadrul acestei sesiuni, au fost prezentate douăzeci și șase lucrări de către studenți din șase universități, atât naționale, cât și internaționale: Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea din Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Universitatea din Oradea și Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Principalele subiecte ale prezentărilorau fost despre protecția pădurilor, dendrometria și inventarele pădurilor, silvicultură, fiziologie, studiul lemnului, exploatarea pădurilor, vânătoare, genetică. Obiectivul principal al acestei întâlniri a fost de a aduce împreună studenții interesați de subiectele legate de păduri și de a dezbate cercetările lor. Această sesiune științifică este o bună oportunitate pentru tinerii cercetători de a dezvolta abilități de comunicare și de a găsi noi perspective de studiu.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"57 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"86377463","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Reuniunea directorilor generali din UE în domeniul pădurilor, Gura Humorului, 5-6 iunie 2019","authors":"Valerian Solovăstru","doi":"10.4316/bf.2019.011","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.011","url":null,"abstract":"Acest scurt raport povestește despre un eveniment important organizat în cadrul Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene. A fost o întâlnire oficială organizată în perioada 5-6 iunie 2019 de Direcția Silvică Suceava, la ea participând 100 de reprezentanți din 19 țări membre UE . Majoritatea participanților au vorbit despre consecințele schimbărilor climatice asupra sănătății pădurilor și despre necesitatea unor legături mai puternice între diferite grupuri de experți. Evenimentul de două zile s-a încheiat cu o excursie de teren în rezervația naturală Codrii Seculari Slătioara, inclusă în patrimoniul UNESCO.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"11 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"78330005","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Prof. dr. Davide Pettenella, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava","authors":"Facultatea de Silvicultura Suceava","doi":"10.4316/bf.2019.009","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.009","url":null,"abstract":"Conținutul acestui articol este Laudatio prezentat de profesorul Davide Pettenella înainte de a i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea din Suceava. Davide Pettenella a promovat un acord ERASMUS între Universitatea din Padova și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și personal a fost implicat în integrarea rapidă a studenților noștri în programele de master și de cercetare. Colaborarea noastră a fost extinsă o dată în cadrul proiectului internațional STARTREE FP7 privind evaluarea economică a produselor forestiere ne-lemnoase, precum și în alte grupuri de cercetare create în Acțiunile de cost E 30, E 50 și FP 1203.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"11 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"89657233","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"In memoriam: dr. ing. Filimon Carcea (1925-2019), membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice","authors":"Marian Drăgoi","doi":"10.4316/bf.2019.013","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2019.013","url":null,"abstract":"în curând","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":" 3","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2019-07-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"72377818","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}