Bucovina Forestiera最新文献_第6页

Un arboret cu duglas verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco) și molid de Sitka (Picea sitchensis (Bong.) Carr.) din Ocolul silvic Obștea Săliște (Vâlcea)

Bucovina Forestiera Pub Date : 2021-05-17 DOI: 10.4316/BF.2021.006

Valeriu-Norocel Nicolescu, Gheorghe Mihăilescu, Ion Andronic, Roxana-Mihaela Siladi, Radu Tampa, Constantin Belețescu, Remus-Georgian Bogdan

{"title":"Un arboret cu duglas verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco) și molid de Sitka (Picea sitchensis (Bong.) Carr.) din Ocolul silvic Obștea Săliște (Vâlcea)","authors":"Valeriu-Norocel Nicolescu, Gheorghe Mihăilescu, Ion Andronic, Roxana-Mihaela Siladi, Radu Tampa, Constantin Belețescu, Remus-Georgian Bogdan","doi":"10.4316/BF.2021.006","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/BF.2021.006","url":null,"abstract":"Articolul prezintă rezultatele unui exercițiu de inventariere pe scară mică, realizat într-un arboret (u.a. 34B, U.P. I Săliște, Ocolul silvic Obștea Săliște) care include duglas verde (DF) și molid de Sitka (MOS, specie exotică utilizată foarte rar în România), instalat prin plantare (1,5 x 1,5 m) în anul 1962 în completarea regenerării naturale a fagului. La 60 de ani, duglasul se comportă mai bine decât molidul de Sitka în sens biometric, iar cele mai relevante caracteristici ale celor două specii sunt după cum urmează: \u0000- diametrul de bază maxim: 67,1 cm (DU) și 37,7 cm (MOS); \u0000- diametrul mediu al suprafeței de bază dg: 41,81 cm (DU) și 27,43 cm (MOS); \u0000- înălțimea maximă: 39,5 m (DU) și 30,5 m (MOS); \u0000- înălțimea corespunzătoare lui dg: 32,00 m (DU) și 24,95 m (MOS); \u0000- indicele de zveltețe mediu: 84 (DU) și 90 (MOS); \u0000- diametrul mediu al coroanei: 462 cm (DU) și 361 cm (MOS); \u0000- ambele specii prezintă un elagaj natural imperfect, ca și în alte culturi instalate în întreaga Europă. \u0000Duglasul verde s-a adaptat la condițiile locale ca și în alte părți din România, unde se întâlnește pe cca 12.700 ha, și prezintă un potențial ridicat de producție de lemn. Molidul de Sitka a fost capabil să supraviețuiască în condiții locale dificile (spre exemplu, altitudine mare, climat temperat-continental, foarte diferit de cel oceanic din arealul natural și de pe coastele nordice și vestice ale Europei), fără a produce la fel de mult lemn ca în alte țări europene gen Marea Britanie și Irlanda.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"23 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-05-17","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"79424532","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

引用次数: 1

Aprecierea toleranței la șocul termic a frunzelor speciilor spontane de stejar din diferite zone a Republicii Moldova cu ajutorul metodei de fluorescență a clorofilei

Bucovina Forestiera Pub Date : 2021-05-17 DOI: 10.4316/bf.2021.002

Petru Cuza, Gheorghe Florență, Alexandru Dascaliuc

{"title":"Aprecierea toleranței la șocul termic a frunzelor speciilor spontane de stejar din diferite zone a Republicii Moldova cu ajutorul metodei de fluorescență a clorofilei","authors":"Petru Cuza, Gheorghe Florență, Alexandru Dascaliuc","doi":"10.4316/bf.2021.002","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.002","url":null,"abstract":"În condiţiile actuale de încălzire a climei rolul cercetărilor care se referă la aprecierea acţiunii factorilor de stres termic asupra posibilelor schimbării în răspândirea speciilor de stejar va spori în viitor. Răspunsul plantelor la acţiunea şocului termic include evitarea factorilor de stres şi mecanismele fiziologice şi biochimice de recuperare a leziunilor pricinuite ţesuturilor frunzelor. Recuperarea stării funcționale a fotosistemului II în frunzele speciilor de stejar expuse șocului termic s-a manifestat la nivel maxim atunci când probele au fost incubate în condiții optime de păstrare. Speciile de stejar au elaborat posibilităţi diferite de adaptare la acţiunea temperaturilor ridicate. Dintre cvercinee, stejarul pufos este cea mai termotolerantă specie spontană răspândită în Republica Moldova. După excluderea influenței mecanismelor care determină evitarea / diminuarea acţiunii temperaturilor ridicate, frunzele stejarului pufos au arătat o sensibilitate mai sporită la șocul termic decât cele ale stejarului pedunculat și gorunului. În funcție de aclimarea frunzelor la temperaturi ridicate, speciile de stejar au arătat o adaptare avansată, după cum urmează: stejarul pedunculat în zona de nord, gorunul – în zona de centru și stejarul pufos – în condițiile ecologice ale zonei de sud a Republicii Moldova.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"37 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-05-17","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"75524926","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

引用次数: 1

Ecologia și geografia pădurilor primare de mesteacăn din Rusia

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-31 DOI: 10.4316/BF.2020.017

Tatiana Yurkovskaya

{"title":"Ecologia și geografia pădurilor primare de mesteacăn din Rusia","authors":"Tatiana Yurkovskaya","doi":"10.4316/BF.2020.017","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/BF.2020.017","url":null,"abstract":"Pădurile primare de mesteacăn, spre deosebire de pădurile secundare sunt strict delimitate ecologic și geografic și se diferențiază în câteva tipuri distincte de păduri pe teritoriul Rusiei. Speciile Betula czerepanovii, B. davurica, B. pendula, B. pubescens, B. ermanii, B. litwinowii, B. raddeana participă la edificarea compoziției acestor păduri ca specii dominante și subdominante. \u0000Factorii geografici determinanți pentru distribuția spațială a pădurilor primare de mesteacăn sunt latitudinea, longitudinea și altitudinea. Factorul de mediu determinant pentru distribuția în spațiul geografic este climatul. Lucrarea de față prezintă harta analitică a pădurilor primare de mesteacăn din Rusia precum și diagrama 3D a repartiției în raport cu coordonatele spațiale a tipurilor de păduri de mesteacăn pe teritoriul European și Asiatic al Rusiei. Se disting două categorii de păduri de mesteacăn, în raport cu distribuția lor geografică. Prima categorie include păduri în care domină Betula pendula sau/și B. pubescens. În arealul ocupat, aceste tipuri de păduri vegetează pe suprafețe compacte (păduri zonal, hemiboreale) sau sunt fragmentate și se prezintă sub forma unor crânguri într-o matrice edificată de vegetația stepică (păduri extrazonale). A doua categorie include păduri edificate de specii de mesteacăn cu areale bine delimitate. Se concentrează în condițiile extreme din nord și din sud ale zonei boreale și altitudinal, până la limita pădurilor în munți în partea continentală a Extremului Orient și în insulele din Pacificul de nord.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"5 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"83356531","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

引用次数: 0

Contribuţii la studiul vegetaţiei forestiere din rezervaţia naturală Pădurea Roşoşa, județul Suceava

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-31 DOI: 10.4316/BF.2020.014

C. Tomescu, Irina Irimia

引用次数: 0

In memoriam: dr. ing. Ioan Blada (1932 – 2020), remarcabil și pasionat specialist în domeniul geneticii forestiere și ameliorării arborilor

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-31 DOI: 10.4316/BF.2020.024

I. Biriș, Gheorghe Marin

引用次数: 0

Prof. dr. Aurel Rusu – inginer silvic și geodez deopotrivă (1917-2020)

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-31 DOI: 10.4316/BF.2020.022

Iosif Vorovencii, A. Curtu

引用次数: 0

2020 – an de referință în poziționarea satelitară

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-31 DOI: 10.4316/BF.2020.018

Ovidiu Iacobescu, I. Barnoaiea

引用次数: 0

O aplicație a metodei balanței lemnului în România

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-31 DOI: 10.4316/BF.2020.016

Cristian Panaite, L. Bouriaud

{"title":"O aplicație a metodei balanței lemnului în România","authors":"Cristian Panaite, L. Bouriaud","doi":"10.4316/BF.2020.016","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/BF.2020.016","url":null,"abstract":"Analiza fluxurilor de lemn este importantă pentru orice evaluare a sustenabilității de utilizare a resursei forestiere. Au fost analizate în acest studiu fluxurile de lemn brut din România în 2017, pornind de la un scenariu de consum bazat pe capacitatea maximă de procesare instalată. Balanța resurselor lemnoase consideră utilizarea lemnului ca materie primă și a produselor secundare din lemn (deșeuri generate în procesare), care pot fi utilizate ca intrări pentru utilizarea ulterioară în sectorul prelucrării lemnului sau al energiei.\u0000Rezultatele studiului arată că, la o capacitate maximă de procesare (scenariu ipotetic), consumul intern al României ar fi de 46 de milioane m3 pe an, din care 49% este reprezentat de consumul de energie, majoritar în gospodării. Capacitatea maximă instalată a industriei de prelucrare a lemnului este de 18,7 milioane m3. Diferența dintre producția internă și consumul aparent ajunge la 23 de milioane de m3, o estimare similară cu cea oferită de JRC Europe pentru 2015. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a îmbunătăți modelul propus de balanță a lemnului prin obținerea de date cât mai apropiate de consumul real din industria de prelucrare a lemnului. Studiul recomandă necesitatea de re-evaluare a politicilor publice de trasabilitate a lemnului și a elaborării unor politici mai prudente în privința utilizării biomasei forestiere pentru producția industrială de energie.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"30 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"82330353","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

引用次数: 0

Influența detașării frunzelor asupra acurateței măsurării unor parametri fotosintetici la aninul verde

Bucovina Forestiera Pub Date : 2020-12-09 DOI: 10.4316/BF.2020.015

Andrei Popa

{"title":"Influența detașării frunzelor asupra acurateței măsurării unor parametri fotosintetici la aninul verde","authors":"Andrei Popa","doi":"10.4316/BF.2020.015","DOIUrl":"https://doi.org/10.4316/BF.2020.015","url":null,"abstract":"Fotosinteza este activitatea de bază pe care plantele o realizează având o importanță ridicată în cadrul altor procese cum ar fi: creșterea, acumularea biomasei, cât și procese concurențiale. Măsurarea schimbului de gaze dintre frunză și mediul extern la nivelul coronamentului este o sarcină dificilă din cauza înălțimii arborilor și a imposibilității de a transporta echipamentul la nivelul coronamentului. Acest studiu a testat posibilitatea de a măsura schimbul de gaze pe frunzele detașate, pe frunzele atașate de un lujer detașat și pe frunzele atașate de un lujer detașat, dar introdus într-un recipient cu apă imediat după detașare. Specia pe care s-a efectuat studiul a fost aninul verde (Alnus viridis (Chaix) DC.) datorită înălțimii accesibile și a importanței acesteia în cadrul ecosistemelor montane. În primele două situații, din cauza deficitului de apă la nivelul frunzelor, s-a constatat o scădere a asimilării nete (A), transpirației (E), conductanței stomatale (gsw) la scurt timp după detașare. În a treia situație când lujerul a fost plasat într-un recipient cu apă nu au existat schimbări semnificative privind procesele fotosintetice, parametrii s-au menținut la peste 80% de valoarea inițială.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"2 1 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2020-12-09","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"79473824","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

引用次数: 0

Viziune și principii de dezvoltare a politicii forestiere din România 2020-2030

Bucovina Forestiera Pub Date : 2019-12-30 DOI: 10.4316/bf.2019.022

L. Nichiforel, A. Orban, Gabriel Stanciu, Erika Stanciu, Sorin Sfîrlogea, Ramona-Elena Scriban, B. Popa, Daniel Nicolaescu, Radu Melu, Marian Drăgoi, Ilie Covrig, V. Blujdea, L. Bouriaud, Adrian Baban, Radu Vlad

引用次数: 2