Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România

N. Olenici, Anca-Ionela Semeniuc Fecioru
{"title":"Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România","authors":"N. Olenici, Anca-Ionela Semeniuc Fecioru","doi":"10.4316/bf.2021.013","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.","PeriodicalId":30785,"journal":{"name":"Bucovina Forestiera","volume":"8 1","pages":""},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2021-12-15","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Bucovina Forestiera","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.4316/bf.2021.013","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0

Abstract

Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.
求助全文
约1分钟内获得全文 求助全文
来源期刊
自引率
0.00%
发文量
13
审稿时长
12 weeks
×
引用
GB/T 7714-2015
复制
MLA
复制
APA
复制
导出至
BibTeX EndNote RefMan NoteFirst NoteExpress
×
提示
您的信息不完整,为了账户安全,请先补充。
现在去补充
×
提示
您因"违规操作"
具体请查看互助需知
我知道了
×
提示
确定
请完成安全验证×
copy
已复制链接
快去分享给好友吧!
我知道了
右上角分享
点击右上角分享
0
联系我们:info@booksci.cn Book学术提供免费学术资源搜索服务,方便国内外学者检索中英文文献。致力于提供最便捷和优质的服务体验。 Copyright © 2023 布克学术 All rights reserved.
京ICP备2023020795号-1
ghs 京公网安备 11010802042870号
Book学术文献互助
Book学术文献互助群
群 号:604180095
Book学术官方微信