Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)最新文献

{"title":"News on old sites: the Middle Palaeolithic occupation at Cheia – La Izvor (Southeastern Romania)","authors":"A. Doboș, V. Dumitraşcu","doi":"10.3406/mcarh.2022.2263","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2022.2263","url":null,"abstract":"Articolul de față prezintă noi date despre situl paleolitic de la Cheia – La Izvor. Au fost obținute noi date radiocarbon care confirmă vârsta sitului în jur de 36 ka BP (cca 40 ka cal BP). Analiza faunistică arată că peștera pare să fi funcționat ca un adăpost pentru carnivore, ursul de peșteră fiind predominant. La acumularea oaselor au contribuit cel mai probabil și alte carnivore, precum hienele de peșteră, lupii și vulpile care au introdus elemente de la animale de talie mare, medie și mică. Pe oase nu au fost identificate urme antropice. Industria litică, restrânsă numeric dar conținând aproape exclusiv unelte, indică una sau mai multe ocupări de scurtă durată.","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"372 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"133965721","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"New research on the Middle Paleolithic of the Middle Prut Basin, Moldova","authors":"L. Vishnyatsky, V. Burlacu","doi":"10.3406/mcarh.2021.2205","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2021.2205","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"133 ","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"133970584","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"The lithic material discovered in the Starčevo-Criș cultural layer from the archaeological site of Negrilești-Curtea Școlii, Galați County. Text","authors":"Costel Ilie, Florian Mihail","doi":"10.3406/mcarh.2021.2221","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2021.2221","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"45 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"115416270","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Éléments lithiques Hamangia des sites de Ceamurlia de Jos et Baia – Golovița (dép. de Tulcea) / Hamangia lithic elements as observed at the sites of Ceamurlia de Jos and Baia – Golovița (Tulcea County)","authors":"Laurence Manolakakis, Florian Mihail","doi":"10.3406/mcarh.2022.2265","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2022.2265","url":null,"abstract":"În urma reluării analizei colecțiilor provenite din săpăturile lui D. Berciu la Ceamurlia de Jos și Baia – Golovița, industriile litice au constituit obiectul caracterizării materiilor prime și al unui studiu tehnologic și tipologic. Reiese în mod evident că au fost exploatate materiile prime locale, debitate pe sit, dar și că siturile sunt integrate într‑o rețea de circulație a produselor semi‑finite. Este dezbătută și problema microlitismului de influență mezolitică.","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"26 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"125844126","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Cercetări arheologice la Biserica Mare din cetatea Aiudului. I: Interiorul bisericii / Archaeological investigations at Biserica Mare of the Aiud Fortress. I: The interior of the church","authors":"Daniela Marcu Istrate, Sebastian Dobrotă, Vasile Paul Scrobotă, Ionuț Cosmin Codrea","doi":"10.3406/mcarh.2022.2282","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2022.2282","url":null,"abstract":"La începutul secolului al XXI‑lea, în cetatea din orașul Aiud se aflau două biserici, una mai mare, reformată, cu un aspect gotic de secol XV, cealaltă mai mică, evanghelică, reclădită în secolul al XIX‑lea peste structura demolată a uneia mai vechi, ce data probabil din secolul al XIII‑lea. Biserica mare suferise și ea modificări pe parcursul îndelungatei ei istorii, îndeosebi în stil baroc, dar originile și vechimea ei adevărată erau necunoscute. Săpăturile arheologice de la biserica mare a Cetății Aiudului au început în 2008, pentru a fi reluate abia în 2018, în contextul unui program de restaurare. Continuând și în ziua de astăzi, investigațiile au furnizat o multitudine de noi date despre evoluția istorică a sitului, îndeosebi prin descoperirea ruinelor unei biserici mai vechi sub cea de secol XV. În interiorul corului actual, șanțuri de demantelare și rămășite de fundații retrasau conturul unui sanctuar încheiat spre est într‑o absidă poligonală, cu contraforturi pe colțuri. Mai la vest, în prima travee a actualei colaterale de sud, au fost aduse la lumina zilei ruinele întrețeserii dintre vechea navă și sanctuarul acesteia. Această biserică, deja prezentând o planimetrie gotică, nu a fost însă prima clădire de cult creștină a Aiudului, după cum rezulta destul de evident din faptul că absida acesteia a suprapus un mormânt. Totuși, pentru moment, nu se poate stabili dacă această inhumație trebuie pusă în conexiune cu biserica mică originară sau cu o structură încă și mai veche de pe locația bisericii mari. În ceea ce privește biserica actuală, excavațiile au relevat o evoluție în mai multe etape, cu sanctuarul inițial construit ca o extindere a clădirii de cult mai veche. Înălțarea sanctuarului a implicat de fapt două faze distincte, cea de a doua fiind efectiv o reclădire de la nivel de fundație pe un traseu numai ușor diferit. Ridicarea noilor nave și demolarea celei vechi au avut loc ulterior. Au urmat intervenții de mai mici proporții, după care secolul al XVIII‑lea a adus transformări masive. Biserica a fost arsă la începutul secolului, și rămășite din pavajul istoric, încă acoperite în funingine și cenușă, au mai putut fi găsite în timpul săpăturilor, sub elemente aparținând bolților prăbușite. După ce a funcționat vreme îndelungată în circumstanțe improvizate, interiorul bisericii a fost reamenajat în stil baroc la sfârșitul secolului, numai sanctuarul reținându‑și aspectul gotic. În cursul acestor transformări, nivelul de călcare interior a fost ridicat cu aproape 1 m de molozuri și diferite alte umpluturi, și, în cursul restaurării actuale, stratul superior al acestei nivelări a produs în jur de 400 de monede, acoperind îndeosebi perioada secolelor al XIX‑lea și al XX‑lea, cu numai câteva piese din a doua jumătate a secolului al XVIII‑lea. Cea mai nouă modificare majoră a interiorului a avut loc în 2019, când, însuflețiți de rezultatele cercetărilor arheologice, membrii colectivului de restaurare au coborât nivelul de călcare din sa","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"238 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"126045279","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Reinterpreting an intriguing osseous assamblage from Chitila-Fermă (Bucharest, Romania)","authors":"M. Mărgărit, A. Bălășescu, A. Boroneanţ","doi":"10.3406/mcarh.2021.2231","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2021.2231","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"4 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"127598423","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Mesolithic Icoana revisited (II) – A reappraisal of the faunal remains","authors":"A. Bălășescu, V. Radu, A. Boroneanţ, C. Bonsall","doi":"10.3406/mcarh.2021.2218","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2021.2218","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"42 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"133589416","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Histria. Scanarea laser 3D a Turnului I / Histria. 3D Laser scanning of the Tower I","authors":"M. Angelescu","doi":"10.3406/mcarh.2019.2096","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2019.2096","url":null,"abstract":"The laser 3D scanning process was accomplished using a Leica ScanStation 2 device with the following main technical features : pulsed laser, 1 inch compensated double shaft, scanned pixel density < 1 mm, max. 50.000 pts/ sec. The area of interest was Tower I of the post-Gothic, Late Roman precinct at Histria. The equipment belongs to the Museum of National History and Archeology in Constanța and was professionally operated by Irina Sodoleanu and Laurenţiu Cliante. A number of Histrian monuments (Domus, the Episcopal Basilica, fragments of the Late Roman fortification) were scanned on this occasion, but only the results of the operation on the Tower I of the Late Roman, post-Gothic city wall, are presented. Tower I is part of the first monument that was excavated after the discovery of the city of Histria – the Late Roman city wall whose first phase dates back to the second half of the 3rd century AD. On the west front of the Late Roman fortification, Tower I occupies an important place because it was the corner tower during the first phase of this defensive work. In fact, it would continue to be the corner tower until the C-phase of the enclosure, which would expand south, including the new south-eastern city district – built on the land gained from the sea, due to the accelerated sedimentation process that was taking place during those centuries and created the rapidly advancing Saele sandbank. Moreover, Tower I has a very complex stratigraphic situation due to the place where it was built. It overlaps both the Hellenistic enclosure wall of the Acropolis and the first phase of the post-Gothic enclosure, as well as the constructive elements of the Thermae. At the same time, it is embedded in the later stages of existence of the Late Roman fortification. For these reasons, Tower I is difficult to investigate because parts of these structures are identifiable in its substructure, and others can only be observed and investigated in the interior space. It is worth mentioning the very special construction technique used to build this part of the fortification, which uses instead of a foundation, a layer of column bodies placed transversely to the direction of the wall. The Late Roman fortification was built as a result of the mid 3rd century AD events, which led to the decommissioning of the previous city wall, located about 400 m to the west and which had been constructed during Trajan’s reign. Because it could not be built further south, due to the presence of the sea water, it inevitably overlapped the previous defensive structures. That is why it used the Hellenistic Acropolis fortification as a foundation that provided the necessary solidity to a defensive structure, and the pragmatism of the Roman constructors could not ignore its presence. The Hellenistic Acropolis wall was overlapped in this corner by the first phase of the Late Roman fortification and by its corner tower, that is Tower I. In the monography dedicated to the Thermae, Alexandru ","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"51 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"133918087","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Reindeer exploitation in the Upper Palaeolithic site of Buda, Eastern Romania. Evidence from older and newer excavations","authors":"V. Dumitraşcu, Ș. Vasile","doi":"10.3406/mcarh.2019.2086","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2019.2086","url":null,"abstract":"The Upper Palaeolithic site from Buda (Bacău County) has been known since 1952 for the large amount of animal bones discovered alongside Gravettian tools. The revision of the osteological material from the old excavations (1958– 1960), as well as the study of newly discovered specimens excavated in the 2012– 2014 field seasons was carried out. The faunal material is dominated by long bone epiphyses and elements of the distal limbs, suggesting that the site functioned, for a short period, as a butchery site where the steppe bison and reindeer carcasses were dismembered, long bones were cracked for marrow extraction and then the skeletal elements that presented no interest were abandoned. Based on the population structure and reindeer antler development, we estimate that the hunting expeditions took place at the beginning of the cold season.","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"13 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"134314440","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}

{"title":"Considerations regarding the macrobotanical remains from ceramic vessels found at Șoimuș – La Avicola (Ferma 2), Hunedoara County","authors":"Mihaela Golea","doi":"10.3406/mcarh.2022.2267","DOIUrl":"https://doi.org/10.3406/mcarh.2022.2267","url":null,"abstract":"In 2011, a joint team from various cultural institutions (“Vasile Pârvan” Institute of Archaeology, Museum of Dacian and Roman Civilisation and National Romanian History Museum) have collaborated in rescue excavations on the A1 highway (Lugoj– Deva). This research uncovered a multi‑stratified settlement with occupations dated to the Neolithic, Bronze Age, Iron Age, Roman and Medieval periods. The Neolithic period (Vinča culture) is represented by two main layers. Radiocarbon dated the Neolithic occupation between the end of the sixth millennium and the beginning of the fifth millennium BC (Vinča culture, B and C phases). It this study, the contents of twenty‑one complete and fragmented ceramic pots were analysed. The infill sediment from these vessels was wet sieved. The soil infill of eleven vessels yielded macrobotanical remains, mainly charred seeds. The context of these pots are as follows : five vessels were discovered in pits, two were found in dwellings, three came from the occupational layers, and one from an unknown context. The archaeobotanical samples recovered consist of fragments of caryopses, chaff of wheat (Triticum sp.) and einkorn (Triticum monococcum) \u0000 and some seeds of weeds and shrubs.","PeriodicalId":285703,"journal":{"name":"Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã)","volume":"574 ","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"1900-01-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"113982452","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}