{"title":"Fenomenul Creangă În Evocări Poetice","authors":"Dumitru Apetri","doi":"10.52505/llf.2022.1.06","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.06","url":null,"abstract":"În lucrare se constată că sunt numeroşi poeţii români care îl elogiază pe marele prozator Creangă, dar autorul cuprinde în vizor doar creaţia a cinci nume contemporane exponenţiale: L. Deleanu, V. Leviţchi, Gr. Vieru, N. Dabija şi Arc. Suceveanu. Poeziile şi poemele acestora evocă autenticitatea şi farmecul capodoperei „Amintiri din copilărie” şi a minunatelor poveşti crengiene. E scoasă în evidenţă preţioasa „simbioză organică a dorului cu umorul” (Ovidiu Bîrlea) şi veridicitatea trăirilor umane care îi determină pe cititori să se identifice cu personajele şi situaţiile zugrăvite de neîntrecutul povestitor. Totodată se apelează la opiniile unor critici şi istorici literari contemporani care tratează în exegezele lor impactul operei crengiene asupra creaţiei literare din Basarabia.","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"84 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"121443566","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Interviu Cu Marian Gh. Simion. Nu Cred Că Disciplinele Umaniste Au Pierdut Din Vedere Idealul De A Face Lumea Mai Bună","authors":"Nina Corcinschi","doi":"10.52505/llf.2022.1.09","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.09","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"25 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"114350902","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Texistența: Avatar Sau Un Concept Blamat Al Postmodernismului?","authors":"Florian Copcea","doi":"10.52505/llf.2022.1.05","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.05","url":null,"abstract":"Impactul postmodernismului asupra fețelor multiple ale literaturii contemporane este incontestabil. Cu toate acestea există teoreticieni care sunt convinși de sfârșitul lui iminent. Dar până acum, doar teoretic, au fost propuse anumite modele cultural-literare de înlocuire a conceptului ale cărui valori, se consideră, sunt epuizate, cu alte cuvinte ar aparține trecutului. Desigur, mutațiile survenite în teoria și critica literară prin cultivarea (în exces?) a paradigmei în discuție au generat recalibrarea discursului auctorial, îndeosebi al celui cu apartenență la optzeciști. Unul dintre teoreticienii postmodernismului, Mircea Cărtărescu, analizează în cel mai profesionist mod elementele canonice, integratoare, contradictorii, viabile ale curentului și introduce cu logică episistemică, în planul structural și expresiv al acestuia, termenul încă neintrodus în vreun lexicon de texistență. În viziunea sa, texistența, reprezentând o realitate literară inventată, având semnificația unei osmoze indubitabile între lume și text, pe care am putea să o definim (plecând de la ideea că viața ar putea fi interpretată ca un text, ca un dat divin) construit în raport cu existența. Legitimarea cuvântului texistență în teoria literaturii devine, astfel, un imperativ necesar în analiza și interpretarea literaturii.","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"12 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"124880351","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Vasile Alecsandri Şi Circulaţia Versiunilor Mioritice Din Basarabia","authors":"Tatiana Butnaru","doi":"10.52505/llf.2022.1.07","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.07","url":null,"abstract":"În articolul de faţă am încercat să dezvăluim influenţa exercitată de Alecsandri în procesul de circulaţie a versiunilor mioritice din Basarabia. Odată ce Mioriţa este capodopera, care i-a înveşnicit numele, orientându-l spre gloria de poet naţional, această baladă mai poate fi privită drept sinteză a activităţii sale creatoare, „o comoară de adevărată poezie” şi simţiri artistice alese, deschizându-i noi perspective în cariera sa de creaţie. Circulaţia versiunilor mioritice din contextul basarabian nu diferă esenţial de varianta lui Vasile Alecsandri, care s-a dovedit a fi un model ipotetic, simbolul unei realităţi spirituale ,,simţită în toate tipurile şi subtipurile motivului”, cu o vastă sferă de extindere în mai multe regiuni ale ţării, în funcție de particularităţile lor teritoriale. Tipul Alecsandri se regăseşte în mai multe versiuni mioritice într-un context etnologic specific, acesta fiind influenţat de o notă particulară, dar şi de o serie de trăsături individualizatoare, prin acele dimensiuni estetice menite să dezvăluie puterea creatoare a geniului anonim.","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"51 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"132338960","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Proza Lui Vladimir Beșleagă În Lumina Mitocriticii","authors":"Margareta Curtescu","doi":"10.52505/llf.2022.1.10","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.10","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"60 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"124632656","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"O Investigație Psihanalitică Jungiană A Operei Lui Vladimir Beșleagă","authors":"Olesea Gîrlea","doi":"10.52505/llf.2022.1.11","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.11","url":null,"abstract":"","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"30 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"132528681","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Modernismul Poetic Românesc","authors":"Alexandru Burlacu","doi":"10.52505/llf.2022.1.04","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.04","url":null,"abstract":"Modernismul poetic nu se reduce la modelul elaborat pe linia Marcel Raymond – Hugo Friedrich, fenomenul este mult mai bogat decât întreg ansamblul de trăsături definitorii. Nenumăratele oscilații, ambiguități și confuzii în abordarea conceptului de modernism, tratat în opoziție cu cel de tradiționalism, au suscitat o serie de confuzii. Deocamdată, nu dispunem de o istorie a ideii de modernism în spațiul românesc. Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Stănescu sau Sorescu lau rescris în felul lor pe Eminescu. O mutație fundamentală are loc în statutul poetului și al sistemului de imagini, în limbajul poetic. Ies în evidență recuperarea „poeziei pure”, gratuitatea și „plăcerea textului”, reinterpretarea mitului, cultivarea metaforei, instaurarea individuației, a viziunii moderne, a fragmentarismului, ludicului, intertextului etc.","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"112 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"131576596","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Tradiția Milenară A Mărțișorului – Simbolul Regenerării Noastre Spirituale","authors":"Victor Pletosu","doi":"10.52505/llf.2022.1.08","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2022.1.08","url":null,"abstract":"Mărțișorul este un obiect simbolic obținut prin răsucirea a 2 fire de lână, purtat la începutul primăverii în scopuri apotropaice și inaugurale, având menirea de a proteja purtătorul și de a-l înzestra cu virtuți. În contextul datinilor de la începutul lunii martie, la români, Mărțișorul se înscrie între practicile care mediază trecerea la un nou ciclu vital.","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"1 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2022-07-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"131045334","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}
{"title":"Mâncarea între vital și cultural","authors":"Tatiana Poting","doi":"10.52505/llf.2021.2.08","DOIUrl":"https://doi.org/10.52505/llf.2021.2.08","url":null,"abstract":"Although long overlooked as a minor issue, culinary culture makes an essential contribution to shaping the identity profile of an individual, a community or a culture. Cultural identity finds expression not so much in the content of the food, but in the specifics of how the food is processed, how it is eaten, when and where it is prepared. The cultural component of food at the stages of acquiring, growing, preparation and consumption of food is confirmed by numerous prescriptions and rules that ensure the proper organisation and functioning of human existence. In this article we aim to analyze the forms in which the popular imagination attributes to food a sacred valence, capable of influencing human health and life in the earliest Romanian folklore collections of beliefs and superstitions.","PeriodicalId":268559,"journal":{"name":"Limba, literatura, folclor","volume":"21 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0,"publicationDate":"2021-12-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":null,"resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":"114790319","PeriodicalName":null,"FirstCategoryId":null,"ListUrlMain":null,"RegionNum":0,"RegionCategory":"","ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":"","EPubDate":null,"PubModel":null,"JCR":null,"JCRName":null,"Score":null,"Total":0}