Caragiale în spaţiul culturii ruse: interpretări critice şi evocări beletristice

Abstract

În a doua jumătate a secolului al XX-lea spațiul cultural rusesc a manifestat un interes sporit pentru opera marilor clasici români: Eminescu, Creangă, Slavici și Caragiale. Procesul de receptare s-a produs, în linii mari, pe două căi – traducerea artistică și interpretarea critică. Cât privește creația lui I. L. Caragiale putem spune următoarele: au fost traduse în limba rusă cele mai importante opere caragialiene; cititorul de limba rusă a dispus, pe parcursul anilor, de un șir de materiale de ordin informativ, precum și de veritabile interpretări critice. Printre lucrările de ordin exegetic se impun studiile semnate de Lev Cezza Творчество Караўиале (Kishinev, 1961)) și S. Sadovnik Ion Luka Karadzhale (Leningrad-Moskva, 1964). Ca lucrare de dimensiuni impunătoare se prezintă și volumul lui Ilia Konstantinovski Karadzhale (Moskva, 1970), care face parte din cunoscutul și înalt apreciatul de cititori serial „Zhizn’ zamechatel’nyh ljudej”. În aceste lucrări este reflectată calea de creație a comediografului, mesajul și măiestria artistică a operelor caragialiene (drame, comedii, nuvele și schițe), precum și circulația lor în contextul literaturii naționale și universale.