Mormintele sarmatice de la Prăjeni (județul Botoșani) / The Sarmatian graves from Prăjeni (Botoșani County)

Abstract

Intre anii 1985 și 1988 au fost cercetate 14 morminte sarmatice la Prajeni (jud. Botoșani), in punctele Alimândra, Nelipești, Țarna și Lutarie 2. Mormintele nu au fost publicate sistematic, dar informații despre ele pot fi gasite in literatura aparuta pâna in acest moment. Scopul acestui articol este acela de a publica datele referitoare la descoperirile sarmatice de la Prajeni. Din cele 14 morminte descoperite la Prajeni, care pot fi cu certitudine atribuite sarmaților, 13 sunt inmormântari secundare in tumuli – cinci in tumulul III de la Prajeni – Alimândra, doua in tumulul IV din același punct, una in movila de la Nelipești și cinci in tumulul de la Prajeni – Țarna. Enumerarea celor cinci complexe funerare sarmatice de la Prajeni – Țarna in rândul inmormântarilor secundare in tumuli mai vechi ar putea ridica, la prima vedere, semne de intrebare. Criteriul de baza, in opinia autorilor, a fost intenția celor care au realizat inmormântarea de a alege o forma mai inalta de teren, neștiind ca ceea ce, la sfârșitul secolului I p. Chr., se vedea ca o ridicatura a terenului era, de fapt, doar pamântul scurs pe panta de sud a tumulului ridicat in cursul epocii bronzului. Majoritatea celor 13 morminte aflate in discuție sunt orientate pe axa N– S, cu variații, excepțiile fiind doar doua (VSV– ENE și S– N). Poziția decubit dorsal, cu brațele și picioarele intinse, a fost observata in șase cazuri. Reinhumarea pare sa fie atestata in M. 4 din T. III de la Alimândra, unde oasele lungi și coastele au fost fost așezate oarecum radial in jurul craniului și al bazinului. Toate cele 13 inmormântari sarmatice secundare in tumuli mai vechi de la Prajeni au avut inventar. Cu excepția M. 3 din T. IV de la Alimândra, posibil și a M. 4 din T. III din același punct (unde s-a gasit doar un fragment ceramic), in toate celelalte 11 morminte s-au depus vase ceramice, in numar de unul (noua cazuri) sau doua (doua cazuri). Vasele sunt lucrate, cu precadere, cu mâna. Ceramica lucrata la roata este mult mai puțin intâlnita (cinci cazuri). Pe lânga ceramica, alte categorii de piese de inventar depuse in mormintele sarmatice de la Prajeni sunt obiectele de podoaba (margele, cercei, pandantive, brațara, clopoței), piese de port (fibule), piese de toaleta (oglinzi), piese de uz casnic (fusaiole), arme. Ceea ce ar mai trebui menționat este prezența numarului destul de mare de piese pe care sarmații le-au preluat de la daci (cana lucrata cu mâna de la Prajeni – Țarna M. 2, canița din M. 7 din același punct, fibulele puternic profilate de la Prajeni – Alimândra T. IV M. 3 și Țarna M. 2, pandantivele din bara profilata de la Alimândra T. III M. 3 și Țarna M. 9, posibil și pandantivele in forma de caldarușa din acest ultim mormânt). Prezența pieselor de origine dacica in mormintele de la Prajeni este un indiciu important al faptului ca unele dintre inmormântari au avut loc dupa ce sarmații au stabilit relații cu dacii din regiune, ceea ce presupune un interval de timp, greu de estimat precis, scurs intre momentul propriu-zis al sosirii intr-un teritoriu și amenajarea inmormântarilor. Datarea generala a mormintelor secundare din tumulii de la Prajeni este una timpurie, in intervalul de timp ce cuprinde a doua jumatate a secolului I p. Chr. și prima jumatate a secolului urmator. Nu este exclus ca cele cinci morminte din tumulul de la Prajeni – Țarna sa fie mai târzii decât mormintele din tumulii de la Alimândra și Nelipești, având in vedere prezența, in trei complexe funerare, a pieselor de origine dacica. Mormântul de la Prajeni – Lutarie 2 se deosebește de mormintele discutate anterior atât ca amenajare (mormânt plan), amplasare (mormânt practicat intr-o așezare), cât și ca inventar. Fetița, cu vârsta mai mica de șapte ani, a fost inmormântata doar cu piese de podoaba : colier din margele și pandantive, cercei și brațara, ale caror analogii pledeaza pentru o incadrare in secolul al III-lea.