E. Marcu, Craiova România Universitatea de Medicină și Farmacie, Amalia Romanescu, Florentina Dumitrescu
{"title":"Sarcom Kaposi cu evoluţie trenantă la un caz nou diagnosticat cu infecţie HI","authors":"E. Marcu, Craiova România Universitatea de Medicină și Farmacie, Amalia Romanescu, Florentina Dumitrescu","doi":"10.37897/RJID.2020.4.8","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"REZUMAT Introducere. Sarcomul Kaposi (SK) este o neoplazie multicentrică vasculară, care apare, de obicei, în contextul imunodeficienţei. Deși introducerea terapiei antiretrovirale combinate (TARVc) a determinat o scădere remarcabilă a incidenţei SK asociat infecţiei cu HIV și o îmbunătăţire semnificativă a prognosticului, rămâne o cauză importantă de morbiditate și mortalitate în rândul pacienţilor HIV pozitivi. Prezentarea cazului. Pacient în vârstă de 34 de ani, se internează în Clinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova pentru apariţia unor placarde infiltrate, dureroase, localizate la nivelul mâinii stângi, inghinal și la nivelul piciorului stâng, ce au debutat în urmă cu aproximativ 3 ani. Se efectuează test ELISA-HIV 1,2, cu rezultat pozitiv și pacientul este internat la Compartimentul HIV/SIDA – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ din Craiova. Se instituie TARVc, tratament antibiotic, antimicotic, anticoagulant și simptomatic. Pe parcursul internării, pacientul prezintă extinderea leziunilor la nivelul cavităţii bucale, feţei plantare a piciorului drept și la nivelul lobului urechii stângi. Se efectuează biopsie de la nivelul leziunilor cutanate, iar examenul histopatologic confirmă diagnosticul de SK. După circa 2 luni, se iniţiază și tratament citostatic, evoluţia pacientului fiind favorabilă, cu remisiunea leziunilor cutaneo-mucoase în proporţie mai mare de 50%. Concluzii. Leziunile cutanate persistente la un pacient tânăr pot fi marker indicator de SIDA, întârzierea diagnosticului influenţând prognosticul infecţiei cu HIV.","PeriodicalId":53394,"journal":{"name":"Revista Romana de Boli Infectioase","volume":" ","pages":""},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2020-12-31","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Revista Romana de Boli Infectioase","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.37897/RJID.2020.4.8","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"Q4","JCRName":"Immunology and Microbiology","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
摘要
简介。卡波西肉瘤(SK)是一种多中心血管肿瘤,通常发生在免疫缺陷的情况下。尽管联合抗逆转录病毒治疗(VVC)显著降低了HIV相关SK的发病率,并显著改善了预后,但它仍然是HIV阳性患者发病率和死亡率的主要原因。案例介绍。34岁的患者因左手、腹股沟和左脚出现浸润性疼痛斑块而住进了克雷奥瓦县急诊临床医院皮肤科诊所,该斑块始于约3年前。进行1,2 HIV ELISA试验,结果呈阳性,患者被送入艾滋病毒/艾滋病科——传染病和肺生理学临床医院“Victor Babes”“来自Craiova。TARVc是一种抗生素、抗真菌、抗凝血剂和对症治疗药物。在入院期间,患者表现出病变扩展到口腔、右脚跖面和左耳垂。在皮肤病变的水平上进行活检,组织病理学检查证实了SK的诊断。大约2个月后,开始细胞抑制治疗,患者的发育良好,皮肤粘膜病变的缓解率超过50%。结论。年轻患者的持续性皮肤病变可能是艾滋病的一个指标,延迟诊断会影响HIV感染的预后。
Sarcom Kaposi cu evoluţie trenantă la un caz nou diagnosticat cu infecţie HI
REZUMAT Introducere. Sarcomul Kaposi (SK) este o neoplazie multicentrică vasculară, care apare, de obicei, în contextul imunodeficienţei. Deși introducerea terapiei antiretrovirale combinate (TARVc) a determinat o scădere remarcabilă a incidenţei SK asociat infecţiei cu HIV și o îmbunătăţire semnificativă a prognosticului, rămâne o cauză importantă de morbiditate și mortalitate în rândul pacienţilor HIV pozitivi. Prezentarea cazului. Pacient în vârstă de 34 de ani, se internează în Clinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova pentru apariţia unor placarde infiltrate, dureroase, localizate la nivelul mâinii stângi, inghinal și la nivelul piciorului stâng, ce au debutat în urmă cu aproximativ 3 ani. Se efectuează test ELISA-HIV 1,2, cu rezultat pozitiv și pacientul este internat la Compartimentul HIV/SIDA – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ din Craiova. Se instituie TARVc, tratament antibiotic, antimicotic, anticoagulant și simptomatic. Pe parcursul internării, pacientul prezintă extinderea leziunilor la nivelul cavităţii bucale, feţei plantare a piciorului drept și la nivelul lobului urechii stângi. Se efectuează biopsie de la nivelul leziunilor cutanate, iar examenul histopatologic confirmă diagnosticul de SK. După circa 2 luni, se iniţiază și tratament citostatic, evoluţia pacientului fiind favorabilă, cu remisiunea leziunilor cutaneo-mucoase în proporţie mai mare de 50%. Concluzii. Leziunile cutanate persistente la un pacient tânăr pot fi marker indicator de SIDA, întârzierea diagnosticului influenţând prognosticul infecţiei cu HIV.