Prothrombotic risk mutations and polymorphisms in patients with hemophilia A – a preliminary study / Polimorfismele și mutațiile cu risc protrombotic la pacienții cu hemofilie A - studiu preliminar

Abstract Introduction. In search for explanations of the clinical heterogeneity in patients with haemophilia (PwH) with the same mutation or degree of factor VIII deficiency, the coexistence of single or associated prothrombotic risk mutations has been widely evaluated. Objective. The evaluation of the frequency of prothrombotic risk mutations and polymorphisms in PwH in comparison with the general population. Method. The study was performed on 113 consecutive PwH consisting of PCR technology aiming to detect: factor V Leiden - G 1691A (FVL) and prothrombin (PT) - G 20210 A mutations, methylentetrahydrofolat - reductase (MTHFR) and plasminogen activator inhibitor type 1 (PAI-1) polymorphisms. Results. Within the whole study group, 52.21% patients have been identified with associated prothrombotic risk mutations or polymorphisms, 40.70% with one and 7.08% without any such alterations. The global frequency was characterized by the predominance of PAI-1 polymorphism present in 82.29% and MTHFR in 52.21% of patients. Heterozygous variants of PT G20210A, FV G1691A, MTHFR and PAI-1 were found in 7.96%, 9.73%, 39.82% and 53.98% cases, respectively. According to the disease severity, in 89 patients with severe hemophilia, the following frequencies of polymorphisms were found: for MTHFR 52.80%, for FV G1691A 5.61%, for PT G20210A 8.99% and for PAI-1 polymorphism 79.77%. Conclusions. The frequency of FV, PT and PAI-1 genes alterations in our group of hemophilia patients is higher than in the normal population. Nevertheless, considering their uneven distribution in different ethnic groups and geographical regions, more studies on a larger age- and sex-matched patient population are needed. Rezumat Introducere. Necesitatea explicării heterogenităţii clinice la pacienţii cu hemofilie (PcH), cu acelaşi grad de severitate sau cu aceeaşi mutaţie, a determinat preocupările de evaluare a coexistenţei polimorfismelor şi mutațiilor cu risc protrombotic, unice sau asociate. Obiectiv. Determinarea frecvenţei polimorfismelor şi mutațiilor cu risc prothrombotic la PcH în comparație cu populația generală. Metoda. Studiul a fost efectuat la 113 PcH consecutivi; s-a utilizat tehnologia PCR (reacţia de polimerizare în lanţ) cu scopul de a detecta: mutațiile factorului V Leiden - G 1691A (FVL) și al protrombinei (PT) - G 20210 A, polimorfismele metilentetrahidrofolat - reductazei (MTHFR) și ale inhibitorului activatorului de plasminogen tip1 (PAI-1). Rezultate. În lotul de studiu, 52,21% dintre pacienți au prezentat asocieri de polimorfisme sau mutaţii cu risc protrombotic, 40,70% un defect genic, iar la 7,08% nu s-a identificat modificări. Frecvența globală a fost caracterizată prin predominanţa polimorfismelor PAI-1, prezente la 82,29% și MTHFR la 52,21% din pacienți. Variante heterozigote ale PT G20210A, FV G1691A, MTHFR și PAI-1 au fost găsite în 7,96%, 9,73%, 39,82% și respectiv 53.98% din cazuri. În funcție de severitatea bolii, la 89 de pacienți cu hemofilie severă, frecvența polimorfismelor investigate a fost: 52,80%, pentru MTHFR, 5,61% pentru FVL G1691A, 8,99% pentru PT G20210A și 79,77% pentru PAI-1. Concluzii. Frecvența modificărilor genice FV, PT și PAI-1 în grupul nostru de studiu este mai mare decât la populația generală. Cu toate acestea, având în vedere distribuirea lor inegală în funcţie de diferite grupuri etnice și regiuni geografice, devin necesare studii mai ample şi mai cuprinzătoare la o populaţie de pacienţi reprezentativă pentru diferite grupe de vârstă și de sex.