Identification of Exonic Copy Number Variations in Dystrophin Gene Using Mlpa / Identificarea Variaţiilor Numărului de Copii în Gena Distrofinei Folosind Metoda Mlpa

Abstract Duchenne and Becker muscular dystrophies (DMD/BMD) are X-linked progressive muscle disorders determined by mutations of the dystrophin (DMD) gene. Multiplex Ligation - Dependent Probe Amplification (MLPA) is a simple, inexpensive and reliable test for molecular diagnosis of DMD gene mutations. It identifies exonic copy number variations in the DMD gene, but the test should be completed with sequencing analysis in case of single exon deletions/duplications. The aim of this study was to evaluate the efficiency of MLPA as a DMD mutation screening tool in affected males and carrier females, as well as to appreciate the frequency of different types of mutations and to check the validity of the “reading frame rule”. We have used MLPA for the detection of deletions/ duplications in DMD gene in 53 individuals (30 affected males and 23 asymptomatic female relatives) referred for evaluation and genetic counseling due to the clinical suspicion of DMD/BMD. In the affected males (21 DMD and 9 BMD) MLPA had a detection rate of 63.5% (53.5% deletions and 10% duplications). The most frequently deleted exon was exon 45 and the most frequent duplication involved exons 3-5, confirming the presence of the two hotspot mutation regions reported in the literature. Mutations detected in our study have a slightly different location compared to literature data. Reading frame rule was valid in 84% of our cases. Rezumat Distrofiile musculare Duchenne şi Becker (DMD/BMD) sunt boli musculare progresive legate de X determinate de mutaţii în gena distrofinei (DMD). Multiplex Ligation - Dependent Probe Amplification (MLPA) este o metodă simplă, necostisitoare şi precisă pentru diagnosticul molecular al mutaţiilor genei DMD. Ea identifică variaţiile numărului de copii în gena distrofinei, dar trebuie completată cu secvenţierea genei în cazul identificării deleţiilor/duplicaţiilor unui singur exon. Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficienţa MLPA ca test de screening al mutaţiilor în gena DMD la indivizii afectaţi şi femeile purtătoare, dar şi de a aprecia frecvenţa diferitelor tipuri de mutaţii şi de a verifica valabilitatea “regulii cadrului de lectură. Am folosit MLPA pentru detectarea deleţiilor/ duplicaţiilor în gena DMD la 53 indivizi (30 băieţi afectaţi şi 23 rude asimptomatice de sex feminin) trimişi pentru evaluare şi sfat genetic datorită suspiciunii clinice de DMD/BMD. La băieţii afectaţi (21 DMD şi 9 BMD) MLPA a avut o rată de detecţie de 63,5% (53,5% deleţii şi 10% duplicaţii). Cel mai frecvent deletat exon a fost exonul 45 şi cea mai frecventă duplicaţie a implicat exonii 3-5, confirmând prezenţa celor două regiuni critice mutaţionale raportate în literatură. Mutaţiile detectate în studiul nostru au avut o localizare uşor diferită comparativ cu datele din literatură. Regula cadrului de lectură a fost valabilă în 84% din cazuri.