Serological and Clinical one year follow-up of Patients with Erythema migrans treated in a Romanian Infectious Disease Hospital

Abstract Erythema migrans (EM) is the most common and recognized clinical manifestation of early Lyme Borreliosis (LB) in Europe. Purpose: to evaluate clinically and serologically all the patients with EM and to correlate the serology with clinical approach. Material and method: A prospective analyses of all patients that came with EM in our University Hospital of Infectious Diseases from Cluj-Napoca Romania between 1st of April to 31st of August 2011. We registered data regarding: age, gender, interval between tick bite and EM occurrence, interval between EM appearance and hospital presentation, serology (IgM and IgG for Borrelia burgdorferi sl) at presentation and one year after, antibiotic treatment, duration of antibiotic treatment and clinical outcome. Results: 44 patients with EM, 2 had Multiple EM, 23 male (52 %), average age 41.3 years (min 3 years, max 84 years, median 43.5 years). Serology at presentation was positive in 15 patients for IgM and in 9 patients for IgG with ELISA and for 13 for IgM and 16 for IgG with WB. At the one year follow up positive results for IgM were found in 14 patients with ELISA and in 11 patients with WB. IgG was positive in 7 patients with ELISA and in 5 with WB. The average time interval between the tick bite and EM was not significant different for patients with negative or positive IgM or IgG. The interval between EM occurrence and treatment initiation had a strong significance for IgG. After one year no statistical significance was found for positive IgM for any of the analyzed factors while for IgG positivity we found a significant importance for age and duration of incubation. No influence of antibiotic or duration of treatment was found on serology of our patients. Conclusions: Our data brings additional evidence that the serological profile is unpredictable. Rezumat Eritemul migrator ( EM ) este cea mai comună și recunoscută manifestare clinică precoce a Borreliozei Lyme ( LB ) în Europa. Scop: de a evalua clinic și serologic toți pacienții cu EM și de a corela serologia cu abordarea clinică. Material si metodă: Un studiu prospectiv incluzand toți pacienții care au venit cu EM la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj - Napoca România între 1 aprilie și 31 august 2011. Am înregistrat date referitoare la: vârstă, sex, intervalul între înțepătura de căpușă și apariția EM, intervalul între apariția EM și prezentarea la spital, serologia (IgM și IgG pentru Borrelia burgdorferi sl) la prezentare și după un an, tratamentul cu antibiotice, durata tratamentului cu antibiotice și evolutia clinică. Rezultate: 44 pacienți cu EM, 2 au avut EM multiplu, 23 bărbați (52 %), cu vârsta medie de 41.3 ani (min 3 ani, maxim 84 ani, in medie 43.5 ani). Serologia la prezentare a fost pozitivă la 15 pacienți pentru IgM și la 9 pacienți pentru IgG cu ELISA și la 13 pentru IgM și la 16 pentru IgG cu WB. După un an de urmărire rezultate pozitive pentru IgM au fost găsite la 14 pacienți cu ELISA și la 11 de pacienți cu WB. IgG a fost pozitivă la 7 pacienți cu ELISA și la 5 cu WB. Intervalul mediu de timp între mușcătura de căpușă și EM nu a fost semnificativ diferit pentru pacienții cu IgM sau IgG negativ sau pozitiv. Intervalul dintre apariția EM și inițierea tratamentului a avut semnificație statistica pentru IgG pozitiv. După un an nu a fost găsită nici o semnificație statistică pentru IgM pozitiv pentru niciunul dintre factorii analizați, în timp ce pentru IgG pozitivitate a fost semnificativ asociată cu vârsta și durata perioadei de incubație. Tratamentul antibiotic si durata acestuia nu au influențat serologia pacienților noastri. Concluzii: Datele noastre aduc dovezi suplimentare că profilul serologic este imprevizibil la pacienții cu Borrelioză Lyme.