Aportul semantic și pragmatic al metaforei în lingvistică

Abstract

Studiul de față propune o analiză a funcției semantice și pragmatice a metaforei lingvistice, raportate la teoria cognitivității, metafora fiind considerată o categorie cognitivă a gândirii. Mutațiile de sens, în procesul metaforizării, sunt realizate la nivelul psiholingvisticii prin forța emoțională a vorbitorului declanșată de evenimente sau sentimente, metaforele fiind create în limbaj prin expansiune sau atracție. Caracterul creativ și generativ al metaforelor lingvistice contribuie la diversitate semantică, iar cunoașterea semnificatului facilitează înțelegerea procesului metaforic. Explicațiile de ordin pragmatic descriu mecanismele de funcționare a metaforei lingvistice, or, mecanismul metaforic este centrat pe relația dintre A și B, adică A și B nu pot fi metafore de la sine, relația dintre ele este cea care le crează.