{"title":"În apărarea unui teritoriu uitat. Lupta împotriva terorismului etnonaţionalist/separatist de la frontiera Dobrogei de Sud (1920-1921) (I)","authors":"Daniel Silviu Niculae","doi":"10.53477/2065-8281-23-28","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"În vara anului 1922, diplomatul român Nicolae Titulescu, de la tribuna Ligii Naţiunilor, acuza Bulgaria de atacurile comitagiilor, încercând să introducă aceste acţiuni de tip terorist în definiţia agresiunii, pentru a permite statelor agresate să pregătească măsurile de apărare specifice. Sârbii, grecii şi românii s-au confruntat cu acest tip de atacuri care erau la limita dintre acte de banditism şi terorism etnonaţionalist/separatist. Acest tip de terorism era foarte răspândit înainte şi după Primul Război Mondial în Peninsula Balcanică, fiind cel mai greu de contracarat, pentru că adepţii săi erau priviţi ca buni patrioţi şi luptători pentru atingerea idealului naţional. Cercetările istorice ulterioare au confirmat faptul că exista o legătură puternică între terorismul naţionalist şi cel sponsorizat de state, în sensul că guverne străine erau activ implicate în susţinerea financiară sau comandarea actelor teroriste.","PeriodicalId":166620,"journal":{"name":"Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”","volume":"62 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2023-07-05","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.53477/2065-8281-23-28","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
Abstract
În vara anului 1922, diplomatul român Nicolae Titulescu, de la tribuna Ligii Naţiunilor, acuza Bulgaria de atacurile comitagiilor, încercând să introducă aceste acţiuni de tip terorist în definiţia agresiunii, pentru a permite statelor agresate să pregătească măsurile de apărare specifice. Sârbii, grecii şi românii s-au confruntat cu acest tip de atacuri care erau la limita dintre acte de banditism şi terorism etnonaţionalist/separatist. Acest tip de terorism era foarte răspândit înainte şi după Primul Război Mondial în Peninsula Balcanică, fiind cel mai greu de contracarat, pentru că adepţii săi erau priviţi ca buni patrioţi şi luptători pentru atingerea idealului naţional. Cercetările istorice ulterioare au confirmat faptul că exista o legătură puternică între terorismul naţionalist şi cel sponsorizat de state, în sensul că guverne străine erau activ implicate în susţinerea financiară sau comandarea actelor teroriste.