{"title":"Socializarea juvenilă – treaptă premergătoare ceremonialului nupțial","authors":"Mariana Nita-Cocieru","doi":"10.52505/filomod.2021.15.11","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"În demersul de față autorul ia în discuție practicile de cultură tradițională cu valoare de socializare juvenilă a tinerilor care au atins vârsta maturității. Actualizate în diverse contexte socio-culturale, obiceiurile de inițiere se înscriu în codul normativ al comunității, având rolul de a facilita trecerea tinerilor prin anumite protocoale sociale de integrare în rândul adulților. În majoritatea cazurilor, contextualizarea acestor obiceiuri avea loc în cadrul Horei (Jiocului, Jocului) satului, reprezentată ca o manifestare socio-culturală de anvergură în cadrul căreia își dădeau concursul instituția oamenilor în vârstă (ca sfătuitori și priveghetori asupra îndeplinirii cutumiare a rânduielii pământului) și instituția cetei de flăcăi (răspunzători de organizarea Horei satului și a obiceiurilor de inițiere într-o clasă de vârstă). Literatura de specialitate, pune la dispoziția cercetătorilor fenomenelor etnoculturale mai multe informații referitor la intrarea tinerilor în ceata flăcăilor/feciorilor, în timp ce inițierea fetelor nubile rămâne din anumite considerente, neclare încă, un subiect mai puțin cercetat. Studiul de față reprezintă o investigație mai aprofundată a practicilor de modificare a statutului indivizilor ajunși în pragul maturității și o sintetizare a informațiilor obținute în vederea înțelegerii semnificațiilor celor două scenarii inițiatice pe sexe.","PeriodicalId":226166,"journal":{"name":"Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori","volume":"52 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2021-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.52505/filomod.2021.15.11","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
Abstract
În demersul de față autorul ia în discuție practicile de cultură tradițională cu valoare de socializare juvenilă a tinerilor care au atins vârsta maturității. Actualizate în diverse contexte socio-culturale, obiceiurile de inițiere se înscriu în codul normativ al comunității, având rolul de a facilita trecerea tinerilor prin anumite protocoale sociale de integrare în rândul adulților. În majoritatea cazurilor, contextualizarea acestor obiceiuri avea loc în cadrul Horei (Jiocului, Jocului) satului, reprezentată ca o manifestare socio-culturală de anvergură în cadrul căreia își dădeau concursul instituția oamenilor în vârstă (ca sfătuitori și priveghetori asupra îndeplinirii cutumiare a rânduielii pământului) și instituția cetei de flăcăi (răspunzători de organizarea Horei satului și a obiceiurilor de inițiere într-o clasă de vârstă). Literatura de specialitate, pune la dispoziția cercetătorilor fenomenelor etnoculturale mai multe informații referitor la intrarea tinerilor în ceata flăcăilor/feciorilor, în timp ce inițierea fetelor nubile rămâne din anumite considerente, neclare încă, un subiect mai puțin cercetat. Studiul de față reprezintă o investigație mai aprofundată a practicilor de modificare a statutului indivizilor ajunși în pragul maturității și o sintetizare a informațiilor obținute în vederea înțelegerii semnificațiilor celor două scenarii inițiatice pe sexe.