{"title":"Cercetări arheologice preventive la cetăţeni – „Cetăţuia”, judeţul argeș (2020)","authors":"Dragoș Măndescu, Ioan-Andi Pițigoi, I. Florea","doi":"10.46535/ca.29.2.04","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"În acest raport sunt prezentate rezultatele primare ale cercetării arheologice preventive efectuate în augustseptembrie 2020, pe vârful monticolului „Cetățuia”, în incinta Mănăstirii Cetățuia Negru Vodă din cătunul Valea Cetățuia, comuna Cetățeni, județul Argeș, pe amplasamentul propus al unei viitoare construcții cu destinația de chilii, trapeză și spațiu administrativ. Suprafața supusă cercetării preventive se află la extremitatea sudică a micului platou de pe vârful monticolului, la peste 700 m altitudine, pe muchia unui versant ce coboară aproape vertical către Valea Chiliilor. Perimetrul a făcut parte din ansamblul cetății dacice și al celei medievale ce au funcționat aici în secolele II a.Chr.-I p.Chr., respective XIII-XV, și a fost ocupat în ultima jumătate de secol de construcții ce țineau de organizarea mănăstirii. Intervențiile moderne au afectat într-o măsură însemnată patrimoniul arheologic de aici. La momentul începerii cercetării preventive, o parte a suprafeței (partea estică, circa 25m2) era deja afectat de săpături nesupravegheate arheologic ce au dus la îndepărtarea unor segmente întregi de depuneri mai vechi. Suprafața totală cercetată efectiv prin săpătură arheologică a fost de 90 m2. Din cauza stâncii cu o pantă accentuată aici și a marginii prăpastiei de la extremitatea sudică a platoului, perimetrul respectiv nu a fost propice locuirii în epoca dacică și în cea medievală. Tocmai de aceea, cu câteva excepții (cinci la număr), complexele arheologice au fost absente. Depunerile arheologice sunt totuși prezente, fiind reprezentate de straturi cu materiale (resturi menajere – fragmente ceramice, mici piese metalice rezultate în primul rând de la construcții – cuie, scoabe, piroane, dar și două bolțuri de arbaletă, în sfârșit, o cantitate mare de oase de animale) aruncate sau alunecate de pe micul platou de pe vârf, aflat imediat la nord de zona cercetată, unde în epoca dacică și în cea medievală se afla restrânsa zonă rezidențială. Au fost reperate cinci complexe arheologice: trei intervenții în stâncă (o terasare, o albiere rectangulară și urmele unei posibile palisade), a căror datare rămâne incertă în lipsa unui material concludent asociat, o aglomerare de materiale de construcție (blochete de gresie) din cea de-a doua epocă a fierului, precum și parte din oasele scheletului unui defunct (reînhumare) depuse grupat într-un nivel post-medieval.","PeriodicalId":169679,"journal":{"name":"Cercetări Arheologice","volume":"6 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2022-12-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Cercetări Arheologice","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.46535/ca.29.2.04","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
Abstract
În acest raport sunt prezentate rezultatele primare ale cercetării arheologice preventive efectuate în augustseptembrie 2020, pe vârful monticolului „Cetățuia”, în incinta Mănăstirii Cetățuia Negru Vodă din cătunul Valea Cetățuia, comuna Cetățeni, județul Argeș, pe amplasamentul propus al unei viitoare construcții cu destinația de chilii, trapeză și spațiu administrativ. Suprafața supusă cercetării preventive se află la extremitatea sudică a micului platou de pe vârful monticolului, la peste 700 m altitudine, pe muchia unui versant ce coboară aproape vertical către Valea Chiliilor. Perimetrul a făcut parte din ansamblul cetății dacice și al celei medievale ce au funcționat aici în secolele II a.Chr.-I p.Chr., respective XIII-XV, și a fost ocupat în ultima jumătate de secol de construcții ce țineau de organizarea mănăstirii. Intervențiile moderne au afectat într-o măsură însemnată patrimoniul arheologic de aici. La momentul începerii cercetării preventive, o parte a suprafeței (partea estică, circa 25m2) era deja afectat de săpături nesupravegheate arheologic ce au dus la îndepărtarea unor segmente întregi de depuneri mai vechi. Suprafața totală cercetată efectiv prin săpătură arheologică a fost de 90 m2. Din cauza stâncii cu o pantă accentuată aici și a marginii prăpastiei de la extremitatea sudică a platoului, perimetrul respectiv nu a fost propice locuirii în epoca dacică și în cea medievală. Tocmai de aceea, cu câteva excepții (cinci la număr), complexele arheologice au fost absente. Depunerile arheologice sunt totuși prezente, fiind reprezentate de straturi cu materiale (resturi menajere – fragmente ceramice, mici piese metalice rezultate în primul rând de la construcții – cuie, scoabe, piroane, dar și două bolțuri de arbaletă, în sfârșit, o cantitate mare de oase de animale) aruncate sau alunecate de pe micul platou de pe vârf, aflat imediat la nord de zona cercetată, unde în epoca dacică și în cea medievală se afla restrânsa zonă rezidențială. Au fost reperate cinci complexe arheologice: trei intervenții în stâncă (o terasare, o albiere rectangulară și urmele unei posibile palisade), a căror datare rămâne incertă în lipsa unui material concludent asociat, o aglomerare de materiale de construcție (blochete de gresie) din cea de-a doua epocă a fierului, precum și parte din oasele scheletului unui defunct (reînhumare) depuse grupat într-un nivel post-medieval.