{"title":"Limba „moldovenească” din perioada comunistă postbelică – exemplu de transpunere în practică a limbii de lemn","authors":"Liliana Botnari","doi":"10.52505/filomod.2021.15.04","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"Glotonimul „limbă moldovenească”, promovat pe larg în perioada comunistă postbelică, constituia, de fapt, pârghia de legalizare a existenței a două limbi diferite, de anihilare a conștiinței lingvistice a cetățenilor basarabeni. În acest sens, „extinderea” inventarului de unități lexicale noi formate, în baza limbii ruse, precum și a sensurilor acestora și împroprietărirea lor în vocabularul fundamental al limbii a constituit scopul primordial al autorilor politici comuniști. Toate aceste stratageme de „implementare” a unei noi limbi, diferită de română, se puneau în aplicare prin gramatici, manualele școlare elaborate sub controlul riguros al ideologiei, prin intermediul presei periodice, a anumitor cotidiane, care deveniseră practic unica sursă de informare a populației. Articolele din presa postbelică reprezentau un soi de programe politice și ideologice, cu un înalt grad de intenționalitate, diseminând, printr-un limbaj sărac, redus la repetiții și tautologii, interesele politice și de expansiune ale autorităților sovietice. Astfel, limba epocii comuniste din perioada postbelică de pe teritoriul basarabean reprezintă un exemplu perfect de transpunere în practică a noțiunii limbă de lemn.","PeriodicalId":226166,"journal":{"name":"Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori","volume":"95 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2021-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.52505/filomod.2021.15.04","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
Abstract
Glotonimul „limbă moldovenească”, promovat pe larg în perioada comunistă postbelică, constituia, de fapt, pârghia de legalizare a existenței a două limbi diferite, de anihilare a conștiinței lingvistice a cetățenilor basarabeni. În acest sens, „extinderea” inventarului de unități lexicale noi formate, în baza limbii ruse, precum și a sensurilor acestora și împroprietărirea lor în vocabularul fundamental al limbii a constituit scopul primordial al autorilor politici comuniști. Toate aceste stratageme de „implementare” a unei noi limbi, diferită de română, se puneau în aplicare prin gramatici, manualele școlare elaborate sub controlul riguros al ideologiei, prin intermediul presei periodice, a anumitor cotidiane, care deveniseră practic unica sursă de informare a populației. Articolele din presa postbelică reprezentau un soi de programe politice și ideologice, cu un înalt grad de intenționalitate, diseminând, printr-un limbaj sărac, redus la repetiții și tautologii, interesele politice și de expansiune ale autorităților sovietice. Astfel, limba epocii comuniste din perioada postbelică de pe teritoriul basarabean reprezintă un exemplu perfect de transpunere în practică a noțiunii limbă de lemn.