Die Siebenburgischen Besitztumsverhaltnisse des Furstlichen Arztes und Rates Georg (Giorgio) Blandrata / Posesiunile din Transilvania ale doctorului şi consilierului princiar George (Giorgio) Blandrata

Abstract

George (Giorgio) Blandrata (născut în 1515 la Saluzzo; mort în 1588 la Alba Iulia) a ajuns, după studii de medicină la universităţile din Montpellier, Pavia și Bologna, în Transilvania, ca medic personal și consilier privat al reginei Isabella și a %ului ei Ioan Sigismund, activând acolo între 1544 și 1551. În această primă perioadă a prezenţei sale în Transilvania, Blandrata nu a bene%ciat de dania vreunei proprietăţi imobiliare (moșie, casă etc.). Situaţia s-a schimbat însă odată cu revenirea sa în Transilvania (1563), ca medic personal și consilier privat al principelui Ioan Sigismund. În această calitate din urmă, Blandrata s-a implicat, din însărcinarea principelui, în rezolvarea con*ictului interconfesional din Transilvania și deopotrivă în relaţiile principatului cu Habsburgii. Ca recompensă a meritelor sale, principele i-a donat în 1564 moșiile Cergău Mare, Cergău Mic și Cristian, toate a*ate în comitatul Alba de Jos. Se pare că tot Ioan Sigismund i-ar % dăruit lui Blandrata și moșia Micești din apropiere de Alba Iulia. Italianul a reușit să trecă apoi cu o remarcabilă iscusinţă și în slujba noului principe, Ștefan Báthory. Ca emisar al acestuia pe lângă Dieta de la Varșovia (1575), a contribuit la alegerea lui Báthory ca rege al Poloniei. Drept răsplată, acesta i-a dăruit în 1576 moșia Buzd din comitatul Alba (în anexă se publică documentele legate de această danie). Serviciile pe care Blandrata i le-a adus apoi principelui Cristofor Báthory au fost răsplătite de acesta cu donarea moșiei Chinteni din comitatul Cluj și a jumătate din moșiile Tibru și Băgara din comitatul Alba de Jos. În afară de aceste moșii – pe care Blandrata le-a vândut în cursul vremii –, versatilul italian a mai deţinut case de piatră la Alba Iulia și Aiud și un fâneţ foarte aproape de Alba Iulia. În testamentul din 1 aprilie 1588, pe care Blandrata l-a întocmit cu foarte puţin timp înainte de moartea sa suspectă (se bănuiește că ar % fost sufocat de Giorgio, %ul fratelui său Alfonso), el mai deţinea ca bunuri imobiliare doar casa și fânaţul din Alba Iulia. O explicaţie ar putea % faptul că, dorind să se întoarcă în Italia natală, Blandrata și-ar % transformat averea imobiliară în bani-peșin.