{"title":"Traducerea între transferul complexității și practicile inteligenței artificiale","authors":"Miroslava Metleaeva","doi":"10.52505/filomod.2021.15.27","DOIUrl":null,"url":null,"abstract":"Analizând situația respectivă, se observă lucruri care ridică semne de întrebare, referitoare la diversele teorii și practici ale traducerii, legate de criteriile de realizare acestui proces. Autorul demonstrează diferența dintre operațiile mentale ale Inteligenței Artificiale și ale omului în procesul de traducere. Sunt demonstrate câteva distincții esențiale din contribuția coșeriană în teoria traducerii, care se regăsesc în abordările teoretice actuale. Interpretarea gândirii autorului este legată de gândirea traducătorului și de toate componentele psihosociale și istorice al ambilor. Gândirea tehnică ca parte aplicativă a gândirii volumetrice imprevizibile are tendința de a raționaliza, sistematiza și reglementa. Același lucru se aplică sferelor științifice și tehnice ale limbajului care nu tolerează sinonimizarea, adică varietatea. Întregul complex de recunoaștere și decodificare a capacității comunicative umane este inaccesibilă mașinii, adică Intelectului Artificial. Presiunea puterii, din punctul de vedere autorului, asupra procesului de traducere este unul dintre pașii pentru stăpânirea procesului de gândire în general.","PeriodicalId":226166,"journal":{"name":"Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori","volume":"56 1","pages":"0"},"PeriodicalIF":0.0000,"publicationDate":"2021-11-01","publicationTypes":"Journal Article","fieldsOfStudy":null,"isOpenAccess":false,"openAccessPdf":"","citationCount":"0","resultStr":null,"platform":"Semanticscholar","paperid":null,"PeriodicalName":"Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, Eugeniu Coșeriu: 100 de ani de la naștere. Limbajul ca sumă de valori","FirstCategoryId":"1085","ListUrlMain":"https://doi.org/10.52505/filomod.2021.15.27","RegionNum":0,"RegionCategory":null,"ArticlePicture":[],"TitleCN":null,"AbstractTextCN":null,"PMCID":null,"EPubDate":"","PubModel":"","JCR":"","JCRName":"","Score":null,"Total":0}
引用次数: 0
Abstract
Analizând situația respectivă, se observă lucruri care ridică semne de întrebare, referitoare la diversele teorii și practici ale traducerii, legate de criteriile de realizare acestui proces. Autorul demonstrează diferența dintre operațiile mentale ale Inteligenței Artificiale și ale omului în procesul de traducere. Sunt demonstrate câteva distincții esențiale din contribuția coșeriană în teoria traducerii, care se regăsesc în abordările teoretice actuale. Interpretarea gândirii autorului este legată de gândirea traducătorului și de toate componentele psihosociale și istorice al ambilor. Gândirea tehnică ca parte aplicativă a gândirii volumetrice imprevizibile are tendința de a raționaliza, sistematiza și reglementa. Același lucru se aplică sferelor științifice și tehnice ale limbajului care nu tolerează sinonimizarea, adică varietatea. Întregul complex de recunoaștere și decodificare a capacității comunicative umane este inaccesibilă mașinii, adică Intelectului Artificial. Presiunea puterii, din punctul de vedere autorului, asupra procesului de traducere este unul dintre pașii pentru stăpânirea procesului de gândire în general.