Coronary Sinus Lactate as Marker of Myocardial Ischemia in Cardiac Surgery: Correlation with Morbidity and Mortality after Cardiac Surgery / Lactatul din sinusul coronarian - marker al ischemiei miocardice în chirurgia cardiacă: corelaţii cu morbiditatea şi mortalitatea postoperatorie

Abstract

Abstract Introduction. Perioperative myocardial injuries are one of the most frequent causes of morbidity and mortality after cardiac surgery, the most common etiology being the poor myocardial protection during aortic crossclamp. During aortic crossclamp progressive accumulation of lactate and intracellular acidosis are well-known phenomena, and are associated with alteration of myocardial contractile function. Our objective was to study the coronary sinus lactate levels as a predictor of postoperative hemodynamic outcome in open-heart surgical patients. Material and methods. We performed a prospective clinical trial, including 142 adult patients with elective cardiac surgery. Anterograde cardioplegia was administered in 82 patients, retrograde cardioplegia in 60 (in 30 patients it was administrated intermittently and in 30 continuously). Blood was collected simultaneously from the aortic cardioplegic line (inflow) and from coronary sinus or the aortic root (outflow) before aortic crossclamp, after crossclamp at every 10 minutes and after crossclamp removal at 0 and 10 minutes. All patients were operated on cardiopulmonary bypass with cardiac arrest, using warm-blood cardioplegia for cardioprotection. Results. Lactate levels showed increasing values during aortic crossclamp, and a rapid decline after crossclamp removal. The incidence of low cardiac output was significantly higher in patients with lactate levels that exceeded 4 mmol/L. In patients who died in the postoperative period, lactate level was even higher (5 mmol/L), with only a modest recovery after crossclamp removal. Conclusion. Monitoring lactate level in coronary sinus blood is a reliable method and has a good prognostic value regarding postoperative morbidity and mortality in open heart surgery Rezumat Introducere. Leziunile miocardice perioperatorii sunt cauza cea mai frecventă a morbidităţii şi mortalităţii după intervenţii chirurgicale cardiace, cauzele cele mai frecvente fiind protecţia miocardică deficitară din timpul clampajului aortic. În timpul ischemiei miocardice acumularea progresivă de lactat şi acidoza celulară sunt fenomene bine-cunoscute, fiind asociate cu alterarea funcţiei contractile miocardice. Scopul lucrării noastre a fost de a studia eficiența monitorizării nivelului de lactat din sinusul coronarian, ca factor predictiv al evoluţiei hemodinamice postoperatorii la pacientul operat pe cord deschis. Materiale şi metode. Am efectuat un studiu clinic prospectiv, incluzând 142 pacienţi programaţi pentru intervenţie chirurgicală pe cord deschis. Cardioplegia anterogradă a fost administrată la 82 pacienţi, pe cale retrogradă la 60 (din care la 30 pacienţi a fost administrat intermitent, la 30 în mod continuu). Toţi pacienţii au fost operaţi în bypass cardiopulmonar total cu oprire cardiacă, folosind cardioplegie caldă. Am recoltat sânge simultan din linia de cardioplegie (inflow) şi sinusul coronarian sau rădăcina aortei (outflow) înainte de clamparea aortei, imediat după clampare, apoi din 10 în 10 minute, respectiv imediat după declampare şi la 10 minute după aceasta. Rezultate: Nivelul lactatului a crescut progresiv în timpul clampajului aortic, cu scădere rapidă după declampare. Incidenţa sindromului de debit cardiac scăzut a fost mai mare la pacienţii cu lactat peste 4 mmol/L. La pacienţii care au decedat în perioada postoperatorie, nivelul de lactat a fost peste 5 mmol/L, cu scădere uşoară după declampare. Concluzii. Monitorizarea nivelului de lactat din sinusul coronarian este o metodă fiabilă, având o valoare prognostică bună în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea postoperatorie în chirurgia cardiacă